"Dupa o bucata de timp in care te tot intrebi ce naiba e dincolo, ajungi sa te obisnuiesti cu ideea.
Un sfarsit de drum e intotdeauna inceputul altuia. Aproape ca nici nu mai conteaza cum se intampla.
De obicei intrarea in cotidian a faptului aduce o reconsiderare a conceptelor despre viata.
Deoarece moartea este singura certitudine a vietii, cauti sa dai un sens mai accentuat si semnificatii mai profunde timpului care ti-a mai ramas la dispozitie si asupra caruia nu poti face decat estimari grosiere."(FRP)
"Moartea ne zambeste de-a lungul intregii noastre vieti. Si cand in sfarsit ne vine randul, tot ce putem face este ca sa-i intoarcem zambetul" (Marcus Aurelius).
Din 1990 incoace am fost pana la "poarta" de vreo 3 ori. Asa am invatat ca e greu sa pleci ducand poverile lucrurilor nespuse sau nefacute care fac parte din destinul tau.
De aceea:
Ma rog de iertare celor carora le-am gresit vreodata (daca le-am gresit).
Ma rog de ingaduinta celor care au impresia ca sunt ciufut, ingalat, increzut, infumurat, trufas, manipulativ sau mai stiu eu cum.
Ma rog de sanatate, fericire si prosperitate a destinului pentru cei ce au manifestat incredere si cordialitate fata de persoana mea si mi-au redat increderea in umanitate, incredere pe care la un moment dat o pierdusem.
Cea mai frumoasa si curata sarbatoare a omenirii e aproape.
Sa ne vedem si sa ne auzim cu bine in plina sarbatoare a Nasterii Mantuitorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu