Prin Centrul Vechi...

Grădina Botanică

Flori in martie

TARGUL DE TURISM AL OLTENIEI EDITIA a III- a la Craiova

TARGUL DE TURISM AL OLTENIEI EDITIA a III- a – cel mai mare eveniment dedicat turismului  din regiunea  Olteniei se va deschide in acest weekend  la Centrul Multifunctional Craiova.

Acest targ va fi deschis simultan  cu Horeca Expo Oltenia, targ dedicat furnizorilor de echipamente, produse, accesorii şi servicii care sunt folosite  pentru hoteluri, restaurante si baruri.

Organizatorii vor pune la dispozitia vizitatorilor gratuit  în zilele de sâmbătă şi duminică transport tur – retur, din cele mai indepartate zone ale orasului până la locul de desfăşurare a evenimentului.

Traseul 1 : Craiovita Noua (Cinema) – Orizont -Posta – Segarcea -Liceul de Chimie -Casa Tineretului -Compania de Apa -Agronomie – Madona Dudu -Helin -Spitalul nr. 1 – Confectii – Restaurant Dunarea – Centrul Multifunctional si retur.

Traseul 2:

Helin Lapus-Viitorul – Institut – Rotonda -Piata Centrala -Digi -Oltet – Simion Barnutiu – Petre Carp – Spitalul nr. 1 – Confectii – Restaurant Dunarea – Centrul Multifunctional si retur.

Intervalul orar plecari din capetele de linie catre Centrul Multifunctional:

Sambata (10 martie ) – 9:30 ; 11:30 ; 13:30 ; 15:30
Duminica (11 martie )- 9:30 ; 11:30 ; 13:30

Intervalul orar plecari de la Centrul Multifunctional catre capetele de linie:

Sambata (10 martie ) – 10:30 ; 12:30 ; 14:30 ; 16:30
Duminica (11 martie )- 10:30 ; 12:30 ; 14:30

Intrarea la targ va fi libera!

Altfel de dans

Invitatie la dans

Plutire...

Brânzeturi cum se cuVin 20 : Delaco – Sâmburești – Casa Ghincea

Ediția Brânzeturi cum se cuVin cu numărul 20 organizată de către Asociația Bloggerilor Olteni și DictionarCulinar.ro a avut loc joi, 22 februarie, la Casa Ghincea într-unul din saloanele de la etajul restaurantului.

Brânzeturile de la Delaco și asocierile propuse au fost prezentate de Alin Sintimbrean iar despre vinurile de la Domeniile Sâmburești ne-a povestit somelierul Narcis Neagoe.

Asocierile culinare propuse la degustare au fost următoarele:

Sauvignon Blanc Domeniile Sâmburești – Mozzarella Delaco + busuioc

Chardonnay Domeniile Sâmburești – Havarti Delaco D’Exceptie + pere

Roze Domeniile Sâmburești – Cașcaval Sofia Delaco + covrigei

Merlot Domeniile Sâmburești – Maasdam Delaco D’Exceptie + mere

Cabernet Sauvignon Domeniile Sâmburești – Irish Cheddar Delaco D’Exceptie + oțet balsamic și piper mozaic

Narcis ne-a spus multe lucruri interesante despre vinurile de la Sâmburești – am aflat, între altele, despre Cabernetul produs aici că era vinul preferat al lui Stalin.

5 elemente principale definesc un vin:

- Culoarea

- Corpul

- Echilibrul

- Alcoolul

- Post-gustul

La orice degustare este important să deslușim pe fiecare detaliu dar mai ales să descoperim dacă există un echilibru între cele 5 elemente.

De asemenea vinul trebuie să se asocieze cu brânza astfel încât combinația să fie mai bună decât fiecare ingredient luat individual.

Prima dată se gustă vinul, apoi brânza și la final se combină acestea și se analizează pe rând senzațiile oferite de această experiență a gustului.

Totuși am reținut criteriul esențial de care trebuie să ținem cont atunci când vorbim de băut un pahar de vin: dacă ne place sau dacă nu ne place – este pur și simplu o chestie de gust.

Chiar dacă știm cum se prepară vinul, care-s procesele prin care trece și cu ce merge asociat sau la ce temperatură trebuie să fie servit acest lucru nu ne poate obliga la nimic privind plăcerea de a bea acest vin.

Narcis ne-a mai dat câteva detalii despre “vinurile de lume nouă” – adică vinurile de consum, care nu sunt lăsate să se învechească. 

La un vin roșu este important să urmărim taninul și dacă nu are suficient, îl putem potența printr-o asociere cu nuci, în timp vinurile albe sunt interesante din punct de vedere al acidității.

Câteva informații despre Sâmburești pe care le-am luat de pe site-ul acestora:

Numele Sâmburești este fără îndoială legat de numele dealului Sâmburul, și astăzi, ca și acum patru sute de ani, cultivat cu sâmburoase: pruni.

Satul Sâmburești există la începuturile secolului al XVI-lea, când se afla în stăpânirea familiei Rudeanu, în 1521 familia Rudeanu avea sub stăpânire 36 de sate, printre care și Sâmburestiul.

Sâmburestiul este menționat și în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1597-1598).

Podgoria Sâmburești se întinde pe teritoriul a trei comune, situate în partea de nord a județului Olt: Dobroteasa, Sâmburești și Vitomirești.

În Sâmburești, ocupate cu vită de vie sunt vestitele dealuri Bolindetu, Roșulești, Petria, Vifura și Grosarea.

Aici soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot dau vinuri de o calitate excepțională.

În Vitomirești găsim ferma Dejești, ale cărei vii se întind pe platourile și versanții dealurilor Vifura și Dejești, un alt loc în care soiurile roșii găsesc condiții deosebite.

Pe teritoriul comunei Dobroteasa se găsesc fermele Bolovanu și Campu Mare, Dealul Câmpu Mare se află situat la confluența pârâului Cungrea Mare cu Oltul, pe partea dreaptă a pârâului.

Povestea modernă a vinului de Sâmburești nu poate începe altfel decât aristocratic: Vintilă Brătianu, boier de viță nobilă și unul dintre cei mai importanți oameni politici pe care i-a avut România, mândru de viile sale, îl invită la moșia lui din Sâmburești pe August Joseph Ville, unul dintre cei mai vestiți oenologi francezi. 

Spre uimirea lui, Ville îi recomandă călduros să defrișeze toate viile și să le înlocuiască cu soiuri nobile franțuzești. 

Pus în față acestei decizii imposibile, marele om de stat își dovedește, și acum, flerul: pornește replantarea moșiei. 

După numai câțiva ani hotărârea îi este răsplătită cu medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris din 1926. 

Așa pornește în lume legenda vinului de Sâmburești, legendă ce reîncepe astăzi. În 2005, Jean Valvis, arhitectul mărcilor Dorna și LaDorna, preia podgoria Sâmburești și reînvie tradițiile locului.

Vinurile cele mai bune se obțin din combinația fericită între tehnologii ultramoderne și metode vechi de mii de ani. Exact așa este la Sâmburești.

Aici poți vedea unul dintre cele mai vechi soiuri de vie din lume – Fetească Neagră, irigat prin sistemul de ultimă oră cu tub de picurare.

Aici, într-o zonă lipsită de poluarea civilizației, poți simți în fiecare clipă aroma anotimpurilor, știind însă că vremea este monitorizată de stația meteo ultramodernă. Aici poți gusta un vin fabricat după metoda tradițională dar îmbuteliat respectând cele mai stricte norme de igienă.

Mie mi-a plăcut cel mai mult a-3-a combinație

Despre vinul  Roze se spune că trebuie băut în anul în care a fost făcut și cel târziu în cel; de- al doilea an. Culoarea acestui vin diferă: poate fi roz pur sau în nuanțe de foi de ceapă ori somon având aciditate și arome de fruct.

Roze-ul de Sâmburești are "plăcerea deja în culoare". Gustul viu - un amestec de cireșe de mai, fragi și coacăze - cucerește repede pe oricine. Un vin frumos, născut din Cabernet Sauvignon, care șade bine la întâlniri romantice, care nu se sfiește la mese elegante și e ideal la sete și la chefuri cu veselie. Însoțește perfect preparate picante tradiționale, fructe de mare, parmigiano și alte mâncăruri ușoare. Se servește rece, să se înfioare paharul!

La fel ca multe alte produse alimentare, cașcavalul este răspândit în toată peninsula Balcanică. Referitor la origine părerile sunt împărțite. 

Unii spun că ar fi originar de prin sudul Italiei unde ar mai avea și azi ceva veri mai îndepărtați (mozzarella și caciocavalo).

Cea de a doua variantă ar fi că rădăcina cuvântului este “caș” iar originile ar fi aromâne.

Prin extensie, denumirea este folosită, impropriu dealtfel, pentru orice brânză de culoare galbenă cu consistență semitare sau tare.

Sofia este cel mai apreciat cașcaval Delaco. Pur și simplu se topește în gură. și mai știi ceva? Este foarte ușor să gătești cu el, nici vorbă de stat ore în șir în bucătărie. 

Câteva minute și îi dai gata pe cei mai pretențioși gurmanzi.

Este sănătos, natural și foarte bogat în calciu și proteine. 

Asta de la cei 10 litri de lapte excelent din care se fabrică fiecare kilogram de cașcaval Sofia. Se adăugă doar culturi lactice, cheag, puțină sare și apoi se opărește cașul. 

Simplu și bun.

Are 311 kcal/100 de grame și 25 g/100g proteine

Are textura: fermă, semitare

Gustul este ușor sărat iar aroma este fină, de lapte.

Este ideal pentru salate și paste, fiind unul din ingredientele de bază ale bucătăriei italiene.

Cașcavalul afumat merge cu vinuri ceva mai puternice, roșii, cu arome de fructe uscate

Aș putea descrie vinul ca o primăvară, cașcavalul ca o adiere iar combinația celor două ca o grădină cu flori.

Chiar dacă eu am apreciat cea de-a treia combinație nu exagerez dacă spun că toate vinurile prezentate sunt de calitate și le recomand tuturor celor care doresc să bea un pahar de vin bun sau să ofere un cadou cuiva drag.

Casa Ghincea este un restaurant unde puteți servi diverse preparate tradiționale foarte bine pregătite într-o atmosferă liniștită iar personalul este amabil și plăcut.

Chiar dacă afară a venit din noua iarna o seară petrecută la Casa Ghincea în compania unui pahar de vin bun de Sâmburești asociat cu o brânză de calitate de la Delaco alături de colegii din bloggosfera craioveană nu poate fi decât o seară reușită.

Pentru odihnă

Cioburi

Caravana GAUDEAMUS în Craiova

În perioada 28 februarie – 4 martie 2018  are avea loc cea de a XVII-a ediţie a Caravanei GAUDEAMUS în Craiova, eveniment organizat de Radio România. 
GAUDEAMUS Craiova va fi găzduit, conform tradiţiei, de foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” şi deschide seria evenimentelor pe care Radio România le organizează în acest an sub sigla GAUDEAMUS.
Programul de vizitare al târgului este următorul: miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 şi 18.00, duminică, între orele 10.00 şi 14.00. Intrarea este liberă. 

Ediţia 2018 a evenimentului readuce în atenţia publicului şi a expozanţilor două dintre proiectele iniţiate în ultimii ani sub sigla GAUDEAMUS:

-Cărţile se întorc acasă - program de anvergură naţională, al cărui principal obiectiv este reorientarea unui important fond de carte obţinut din donaţiile din partea expozanţilor şi a vizitatorilor către biblioteci din mediul rural;

-Invitaţi de nota 10: Olimpicii României - prin intermediul căruia Radio România recompensează şi promovează performerii din învăţământul românesc, din diferite discipline.

Programul manifestarilor il gasiti aici si cateva imagini de la eveniment aici.

MARIN SORESCU – DE LA ECUATORI LA POLI

Teatrul Național „Marin Sorescu” a invitat publicul craiovean la spectacolul de poezie „Marin Sorescu – de la Ecuatori la Poli”, în interpretarea actorilor Anca Dinu, Haricleea Nicolau, Petronela Zurba, Gabriela Baciu, Angel Rababoc, Nicolae Vicol.
Spectacolul a avut loc la sala „Ion D. Sîrbu”, miercuri 28 februarie, de la ora 18:3o.
Poemele care au fost recitate , selectate de Nicolae Coande, fac parte din volumele de versuri „Ecuatorul și polii”, „Tușiți”, „La Lilieci”, „Poezii alese de cenzură”.

 Scriitorul Marin Sorescu s-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, la 19 februarie 1936. A urmat liceul la Craiova şi Predeal (1947-1955), perioadă în care i-au fost remarcate aptitudinile literare, pentru care i-a fost acordat primul premiu pentru poezie, şi a condus cenaclul literar 'Nicolae Bălcescu' al elevilor de liceu. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie-Pedagogie a Universităţii 'Al.I. Cuza' din Iaşi, secţia de limba şi literatura rusă, de unde s-a transferat la secţia de limba şi literatura română (1955-1960). Încă din anii studenţiei s-a afirmat ca poet, conducând cenaclul Casei de cultură a studenţilor. După absolvire s-a stabilit în Bucureşti, având o ascensiune rapidă în lumea literară, ca poet, prozator, dramaturg, eseist şi critic literar. În 1992 a devenit doctor în filologie la Universitatea Bucureşti cu teza 'Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română'.

A participat la Bienala de poezie de la Knoke-le-Zoute (Belgia, 1966), a luat parte la International Writing Program (program internaţional al scriitorilor) al Universităţii din Iowa (SUA, 1970-1971), i-a fost acordată o bursă de studii pe o perioadă de un an de Academia de Artă din Berlinul de Vest (1972). Începând cu anul 1966 a întreprins călătorii de studii în majoritatea ţărilor europene, în SUA şi Mexic, a participat la congrese şi festivaluri internaţionale. A fost redactor la revistele 'Viaţa românească', 'Viaţa studenţească' (1960-1963), 'Luceafărul' (1963-1966); redactor-şef la Studioul cinematografic 'Animafilm' (1966-1972); redactor-şef al revistei craiovene 'Ramuri' (1978-1990); director al Editurii 'Scrisul românesc' din Craiova (1990); ministru al culturii (25 noiembrie 1993-5 mai 1995).

A scris literatură de toate genurile, situându-se printre cei mai prodigioşi scriitori români, E. Simion apreciind că 'M. Sorescu meditează la ceea ce scrie şi scrie învăluind tragicul, sublimul, grotescul în plasa fină a ironiei'. Toate scrierile sale au fost traduse în peste 50 de limbi străine.

După debutul ca poet în reviste literare, s-a produs cel editorial cu parodiile din 'Singur printre poeţi' (1964), stilul său original impunându-se şi prin volumele de versuri publicate ulterior: 'Poeme' (antologie, 1965, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Moartea ceasului' (1966), 'Tinereţea lui Don Quijote' (1968), 'Tuşiţi' (1970), 'Suflete, bun la toate' (1972), 'La lilieci' (vol. I-V, 1973-1995; I - 1973, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, II - 1977, Premiul Academiei Române, III - 1980, IV - 1988, V - 1995), 'Astfel' (1973), 'Descântoteca' (1976), 'Sărbători itinerante' (1978), 'Fântâni în mare' (1982), 'Apă vie, apă moartă' (1987), 'Poezii alese de cenzură' (1991), 'Traversarea' (1994).

Ca dramaturg, autorul a continuat experienţa teatrului existenţialist şi a teatrului absurdului, oglindită excepţional de piesele sale: 'Iona' (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie şi Premiul Academiei Române), 'Există nervi' (1968), 'Paracliserul' (1970), 'Matca' (1973), 'Pluta meduzei' (1974), 'Setea muntelui de sare' (1974, culegere de piese, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie), 'Răceala' (1976), 'A treia ţeapă' (1980), 'Ieşirea prin cer' (1984), 'Vărul Shakespeare' (1990).

A semnat şi proză umoristică şi satirică (romanele 'Trei dinţi din faţă', 1977; 'Viziunea viziunii', 1981), eseuri ('Teoria sferelor de influenţă', 1969; 'Insomnii', 1971; 'Starea de delir', 1976), cronici literare ('Uşor cu pianul pe scări', 1986, Premiul 'George Călinescu' şi al Uniunii Scriitorilor pentru critică literară), interviuri despre poezie ('Tratat de inspiraţie', 1985). A tradus integral creaţia poetică a lui Boris Pasternak (traduceri adunate în volumul 'Lirice').

A mai publicat şi literatură pentru copii: 'Unde fugim de acasă?' (1967, proză), 'O aripă şi-un picior - Despre cum era să zbor' (1970, versuri), 'Cocostârcul Gât-Sucit' (1987, versuri), 'Cirip-Ciorap' (1993, versuri).

S-a remarcat şi ca un pictor de talent, deschizând expoziţii personale în ţară şi în străinătate: Braşov (9 noiembrie 1989), Cluj-Napoca (12 februarie 1990), Irlanda (1991), Paris (1992, expoziţie colectivă), Bucureşti (1993).

A mai fost distins cu Medalia de aur pentru poezie 'Ospiti Napoli', decernată de oraşul Napoli (1970), Premiul internaţional 'Le Muze' de către Academia delle Muze din Florenţa (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie (1978), Premiul mondial de poezie 'Fernando Riello' (Madrid, 1983), Premiul 'Herder' pentru întreaga operă (Viena, 1991), Premiul Felix Romuliana (Belgrad, 1994); a fost propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru literatură.

A fost membru corespondent al Academiei 'Mallarme' din Paris (1983); membru corespondent (9 martie 1991) şi membru titular (12 martie 1992) al Academiei Române. A murit la 8 decembrie 1996.

(https://www.agerpres.ro/cultura/2018/02/21/dolj-spectacol-in-memoria-scriitorului-marin-sorescu-la-teatrul-national-din-craiova--59383).

Eşti atât de statornică în gândul meu 

Eşti atât de statornică în gândul meu,

Încât ai putea fi împrejmuită cu un gard.

Va fi, desigur, unul înalt, foarte înalt,

Să nu poată sări peste el aerul din restul lumii.

Şi-n vârful fiecarei şipci ascuţite câte o stea:

Ca un glob obişnuit sau, şi mai bine: capetele

Celor ce-au îndrăznit să te iubească.

Cateva imagini din acest frumos spectacol de poezie puteti gasi aici.