Mamma Mia vine la Craiova

Aţi citit bine, nu mai este decât o lună şi ceva până când la Sala Polivalentă din Craiova, mai precis în premieră pe 23 decembrie, craiovenii vor avea plăcerea să urmărească cel mai spectacular musical produs vreodată în România şi totodată cea mai frumoasă poveste despre iubire, relații, prietenie în musicalul MAMMA MIA!

În Craiova iubitorii genului nu au reuşit să vadă pe viu prea multe producţii de acest gen, astfel încât este o ocazie de care trebuie neapărat să profitaţi.

Cea mai frumoasă poveste despre iubire, relații, prietenie va fi interpretată de Loredana Groza, Bianca Purcărea, Anca Țurcașiu, Anca Sigartău, Aurelian Temișan, Ernest Fazekas, Adrian Nour, Silviu Mircescu.

Musicalul MAMMA MIA! care a cucerit întreaga lume a fost urmărit de 60 de milioane de oameni din 50 de țări. 

A fost lansat în 1999 la Londra, în West End și apoi în Statele Unite ale Americii, pe Broadway.

Dramaturga Catherine Johnson și producătoarea Judy Craymer au creat acest spectacol inspirându-se din cântecele compuse de Benny Anderson și Bjorn Ulvaeus, foști membri ai formației ABBA. 

Titlul musicalului este hitul grupului din anul 1975, melodia „Mamma Mia”. 

Musicalul a întrecut producțiile originale pe Broadway, de la „The Sound of Music", „The King and I" și până la „Damn yankees", cu 1.500 de reprezentații. 

A devenit al 8-lea cel mai longeviv musical de pe Broadway și al 9-lea cel mai longeviv show din toate timpurile, cu 5.124 de reprezentații. 

În orice zi au loc cel puțin 7 show-uri „MAMMA MIA!", în jurul lumii.

Datorită succesului înregistrat, povestea a fost adaptată pentru marele ecran în 2008, cu actorii Meryl Streep, Amanda Seyfried, Pierce Brosnan, Colin Firth și Stellan Skarsgård în rolurile principale, iar în 2018 a fost lansat și al doilea film Mamma Mia 2.

În distribuţie îi puteţi vedea pe:

Donna Sheridan – Loredana/Mirela Vaida

Sophie Sheridan – Ana Munteanu/Bianca Purcărea

Sam Carmichael – Cornel Ilie/Ciprian Teodorescu/Aurelian Temișan

Harry Bright – Horia Brenciu/Ernest Fazakas

Bill Austin – Adrian Nour

Tanya – Ioana Sihota (Jazzy Jo) /Anca Țurcașiu

Roşie – Ecaterina Ladin/Anca Sigartău

Sky – Silviu Mircescu/Sebastian Seredinschi

Ali – Cristina Danu

Dansatori:

Bogdan Boantă

Erik Bubui

Lilian Cărăuș

Tatian Gavrilă

Andra Gheorghe

Valentina Hainăroșie

Flavia Mihasan

Marius Moldovan

Svetlana Neagu

Roxana Niculae

Izabela Olariu

Vladimir Palamarciuc

Bianca Patriche

Dan Rima

Alexandru Săndulescu

Irina Strungareanu

Florin Tănase

Silvia Uceanu

Biletele s-au pus deja în vânzare la Sala Sporturilor şi aici iar mai multe informaţii despre spectacol puteţi afla de pe pagina acestuia.

Încă mai puteţi profita de oferta de Black Friday la preţurile biletelor unde veţi avea o reducere de 25%.

Vă aştept la spectacol!

Invitație la Stand Up Comedy

Trei dintre cei mai mari comedianți din România vor vizita anul acesta orașul nostru pentru a ne prezenta cel mai nou show de stand up comedy al lor: "Stricăm o generație ".

Cei trei sunt: Dan Badea, Cătălin Bordea și Cosmin Nedelcu Micutzu; absolvenți ai UNATC care au ales în urmă cu aproape 15 ani să se exprime prin stand up.

Pe Cătălin și pe Cosmin în mod sigur iubitorii genului i-au urmărit la Antena 1 de-a lungul timpului iar în curând îi pot vedea și la Craiova.

Un stand-up comic este cineva care face comedie într-o manieră informală, vorbind cu publicul în absența celui de-al "patrulea perete" teatral. În mod normal aceasta se face de către un comic, cu un microfon. Se practică în cluburi, colegii, săli de teatru, locații alternative – aproape oriunde există un public doritor și deschis la comedie. Comicul redă o serie de povești amuzante într-un ritm rapid, glume scurte (numite bit-uri) și one-liners (glume care au și pregătirea, și poanta în interiorul aceleiași fraze). Toate acestea constituie monologul, rutina sau act-ul. Unii comici folosesc recuzită, muzică sau elemente de iluzionism în spectacolele lor.

Multe rutine de stand-up sunt similare cu one-man show-urile, diferența principală fiind așteptările publicului, care, la stand-up așteaptă un flux relativ constant de râsete. Aceasta afectează în schimb țelurile comicului, care se află sub presiunea obligației de a livra aceste râsete. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Stand-up_comedy)

Exemple de actori străini renumiți care au practicat sau practică acest gen de show: Woody Allen, Jerry Seinfeld, Bob Newhart, Bill Cosby, Martin Lawrence, Eddie Murphy, Chris Rock, Ellen DeGeneres, Robin Williams, Jim Carrey, Ray Romano și Dane Cook.

În România au practicat stand up-ul următorii: marii actori Toma Caragiu, Puiu Călinescu și Amza Pellea, Doru Octavian Dumitru, Mugur Mihaescu sau cei de la grupurile Divertis sau Vouă.

Stand up comedy este una dintre cele mai provocatoare forme de divertisment iar Badea, Bordea și Micutzu sunt printre cei care au contribuit direct la succesul acestei forme de divertisment în țara noastră.

Show-ul de stand up comedy: "Stricăm o generație " va avea loc pe 7 octombrie, la Sala Polivalentă din Craiova, începând cu ora 20.00.

Biletele pot fi procurate din rețeaua magazinelor Flanco, Orange, Vodafone sau online.

Spectacolul nu este recomandat minorilor.

Vă aștept la spectacol!

MARIN SORESCU – DE LA ECUATORI LA POLI

Teatrul Național „Marin Sorescu” a invitat publicul craiovean la spectacolul de poezie „Marin Sorescu – de la Ecuatori la Poli”, în interpretarea actorilor Anca Dinu, Haricleea Nicolau, Petronela Zurba, Gabriela Baciu, Angel Rababoc, Nicolae Vicol.
Spectacolul a avut loc la sala „Ion D. Sîrbu”, miercuri 28 februarie, de la ora 18:3o.
Poemele care au fost recitate , selectate de Nicolae Coande, fac parte din volumele de versuri „Ecuatorul și polii”, „Tușiți”, „La Lilieci”, „Poezii alese de cenzură”.

 Scriitorul Marin Sorescu s-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, la 19 februarie 1936. A urmat liceul la Craiova şi Predeal (1947-1955), perioadă în care i-au fost remarcate aptitudinile literare, pentru care i-a fost acordat primul premiu pentru poezie, şi a condus cenaclul literar 'Nicolae Bălcescu' al elevilor de liceu. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie-Pedagogie a Universităţii 'Al.I. Cuza' din Iaşi, secţia de limba şi literatura rusă, de unde s-a transferat la secţia de limba şi literatura română (1955-1960). Încă din anii studenţiei s-a afirmat ca poet, conducând cenaclul Casei de cultură a studenţilor. După absolvire s-a stabilit în Bucureşti, având o ascensiune rapidă în lumea literară, ca poet, prozator, dramaturg, eseist şi critic literar. În 1992 a devenit doctor în filologie la Universitatea Bucureşti cu teza 'Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română'.

A participat la Bienala de poezie de la Knoke-le-Zoute (Belgia, 1966), a luat parte la International Writing Program (program internaţional al scriitorilor) al Universităţii din Iowa (SUA, 1970-1971), i-a fost acordată o bursă de studii pe o perioadă de un an de Academia de Artă din Berlinul de Vest (1972). Începând cu anul 1966 a întreprins călătorii de studii în majoritatea ţărilor europene, în SUA şi Mexic, a participat la congrese şi festivaluri internaţionale. A fost redactor la revistele 'Viaţa românească', 'Viaţa studenţească' (1960-1963), 'Luceafărul' (1963-1966); redactor-şef la Studioul cinematografic 'Animafilm' (1966-1972); redactor-şef al revistei craiovene 'Ramuri' (1978-1990); director al Editurii 'Scrisul românesc' din Craiova (1990); ministru al culturii (25 noiembrie 1993-5 mai 1995).

A scris literatură de toate genurile, situându-se printre cei mai prodigioşi scriitori români, E. Simion apreciind că 'M. Sorescu meditează la ceea ce scrie şi scrie învăluind tragicul, sublimul, grotescul în plasa fină a ironiei'. Toate scrierile sale au fost traduse în peste 50 de limbi străine.

După debutul ca poet în reviste literare, s-a produs cel editorial cu parodiile din 'Singur printre poeţi' (1964), stilul său original impunându-se şi prin volumele de versuri publicate ulterior: 'Poeme' (antologie, 1965, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Moartea ceasului' (1966), 'Tinereţea lui Don Quijote' (1968), 'Tuşiţi' (1970), 'Suflete, bun la toate' (1972), 'La lilieci' (vol. I-V, 1973-1995; I - 1973, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, II - 1977, Premiul Academiei Române, III - 1980, IV - 1988, V - 1995), 'Astfel' (1973), 'Descântoteca' (1976), 'Sărbători itinerante' (1978), 'Fântâni în mare' (1982), 'Apă vie, apă moartă' (1987), 'Poezii alese de cenzură' (1991), 'Traversarea' (1994).

Ca dramaturg, autorul a continuat experienţa teatrului existenţialist şi a teatrului absurdului, oglindită excepţional de piesele sale: 'Iona' (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie şi Premiul Academiei Române), 'Există nervi' (1968), 'Paracliserul' (1970), 'Matca' (1973), 'Pluta meduzei' (1974), 'Setea muntelui de sare' (1974, culegere de piese, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie), 'Răceala' (1976), 'A treia ţeapă' (1980), 'Ieşirea prin cer' (1984), 'Vărul Shakespeare' (1990).

A semnat şi proză umoristică şi satirică (romanele 'Trei dinţi din faţă', 1977; 'Viziunea viziunii', 1981), eseuri ('Teoria sferelor de influenţă', 1969; 'Insomnii', 1971; 'Starea de delir', 1976), cronici literare ('Uşor cu pianul pe scări', 1986, Premiul 'George Călinescu' şi al Uniunii Scriitorilor pentru critică literară), interviuri despre poezie ('Tratat de inspiraţie', 1985). A tradus integral creaţia poetică a lui Boris Pasternak (traduceri adunate în volumul 'Lirice').

A mai publicat şi literatură pentru copii: 'Unde fugim de acasă?' (1967, proză), 'O aripă şi-un picior - Despre cum era să zbor' (1970, versuri), 'Cocostârcul Gât-Sucit' (1987, versuri), 'Cirip-Ciorap' (1993, versuri).

S-a remarcat şi ca un pictor de talent, deschizând expoziţii personale în ţară şi în străinătate: Braşov (9 noiembrie 1989), Cluj-Napoca (12 februarie 1990), Irlanda (1991), Paris (1992, expoziţie colectivă), Bucureşti (1993).

A mai fost distins cu Medalia de aur pentru poezie 'Ospiti Napoli', decernată de oraşul Napoli (1970), Premiul internaţional 'Le Muze' de către Academia delle Muze din Florenţa (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie (1978), Premiul mondial de poezie 'Fernando Riello' (Madrid, 1983), Premiul 'Herder' pentru întreaga operă (Viena, 1991), Premiul Felix Romuliana (Belgrad, 1994); a fost propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru literatură.

A fost membru corespondent al Academiei 'Mallarme' din Paris (1983); membru corespondent (9 martie 1991) şi membru titular (12 martie 1992) al Academiei Române. A murit la 8 decembrie 1996.

(https://www.agerpres.ro/cultura/2018/02/21/dolj-spectacol-in-memoria-scriitorului-marin-sorescu-la-teatrul-national-din-craiova--59383).

Eşti atât de statornică în gândul meu 

Eşti atât de statornică în gândul meu,

Încât ai putea fi împrejmuită cu un gard.

Va fi, desigur, unul înalt, foarte înalt,

Să nu poată sări peste el aerul din restul lumii.

Şi-n vârful fiecarei şipci ascuţite câte o stea:

Ca un glob obişnuit sau, şi mai bine: capetele

Celor ce-au îndrăznit să te iubească.

Cateva imagini din acest frumos spectacol de poezie puteti gasi aici.

România 2018 – Centenarul Inteligenței Românești;Mircea Platon la Craiova.

Mircea Platon a susținut conferința „Geografie și conștiință națională: Calistrat Hogaș și potecile neumblate ale naționalismului românesc”, la sala „Ion D. Sîrbu” a Teatrului Național Marin Sorescu, astăzi 25 februarie, de la ora 11.

Istoricul Mircea Platon a fost invitat de Nicolae Coande la Întâlnirile SpectActor, un eveniment cultural care își propune să aducă în fața publicului craiovean personalități ale culturii naționale și europene, fiind cel mai tânăr invitat la această manifestare.

Conferința s-a desfășurat sub egida România 2018 – Centenarul Inteligenței Românești.

Mircea Platon (n. 23 iunie 1974, Iaşi) – redactor-şef la Convorbiri literare (Iaşi).

Doctor în Istorie (2012), The Ohio State University at Columbus, Ohio, SUA.

A publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice şi recenzii în toate marile ziare şi reviste culturale din ţară.

A publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), HSE. Social and Education History (Hipatia Press). History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge).

Bibliografie selectivă: Paseism polemic sau încercare de naţionalism critic- eseuri (Iaşi, Agora, 1996), Jocuri sub ulm-poezii (Timişoara, Marineasa, 1999) Literatură cu blazon- eseuri (Iaşi, Timpul, 2000), Ortodoxie pe litere- eseuri (Bucureşti, Christiana, 2006), Cine ne scrie istoria? - Studii şi eseuri (Iaşi, Timpul, 2007), A treia forţă: România profundă- eseuri (Bucureşti, Logos, 2008; co-autor: Ovidiu Hurduzeu), Măsura vremii: Îndemn la normalitate- eseuri (Bucureşti, Predania, 2009; co-autor: Gheorghe Fedorovici), Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ- studii şi eseuri (Iaşi, Timpul, 2011), Cartea străduţelor subtile- poezii (Iaşi, Ed. Timpul, 2015), Ce-a mai rămas de apărat (Bucureşti, Eikon, 2016).

Domnul Mircea Platon l-a prezentat pe Calistrat Hogaș altfel decât îl știm cu toți cei care l-am studiat la școală iar mie mi-a stârnit curiozitatea de a reciti câteva dintre scrierile acestuia.

Calistrat Hogaș a fost preocupat în călătoriile sale de studiul psihologie umane, atât a locuitorilor din Moldova cât și a celor de dincolo de granițe, respectiv cei din Bucovina sau Transilvania.

Crezul său literar a apărut chiar la începutul unui scurt fragment intitulat „Amintiri din copilărie”:

„La urma urmei tot e mai bine să scrii despre ale tale decât despre ale altora; căci dacă, mai cu seamă, ai condei cinstit, apoi, în loc de o dată, îţi trăieşti viaţa de două ori; şi tot e mai bine să ţi-o trăieşti de două ori decât o dată. Căci viaţa asta oricât ar fi ea de amărâtă şi zbuciumată, dar tot se cheamă că te-ai încălzit la lumina soarelui, te-ai răcorit în suflarea vântului, te-ai răsfăţat în verdeaţa şi în florile primăverilor, te-ai îmbătat de şoaptele pâraielor şi ai visat la umbra pădurilor... Cu atât mai rău pentru cel care şi-a petrecut viaţa ca culbecul (melcul)! Ce voiţi să vă spună unul ca acela? Că şi-a dus casa-n spate de la naştere până la mormânt? Asta n-ar plăti două parale... Eu, însă am de gând să scriu cum am umblat pe picioarele mele... “

A fost publicat după moartea sa care a survenit la Roman unde fusese convins să se retragă în timpul războiului.

După mai multe formalități, în octombrie 1917, rămăşiţele sale au fost deshumate, iar trupul așezat într-un sicriu de zinc și transportat la Piatra Neamț, în condițiile în care România se afla în plin război.

Publicul prezent la eveniment a putut adresa întrebări domnului Mircea Platon.

Jurnalistul cultural Cristian Voicu l-a întrebat pe invitat ce ar face în calitate de reformator al programei școlare de învățământ și dacă ar avea vreun interes legitim ca să mai facă parte din programa școlară scriitori ca Alexandru Vlahuță sau Calistrat Hogaș precum și cum ar putea ca aceștia să fie făcuți prietenoși pentru că adolescenții și tinerii să fie atrași de scrierile acestora.

Răspunsul a fost "da" motivat de faptul că pasiunea pentru lectură se naște în familie și astfel (studiind autorii români) se creează/menține un sentiment al indentitatii naționale pentru a nu fi transformați în niște "roboței" fără personalitate, tradiție sau istorie.

Am reținut o idee foarte interesantă privind studiul limbii engleze la meditații fără ca elevii să încerce să afle ceva despre cultura engleză sau americană, rezultatul este o așa zisă "engleză de autogară", ceva de suprafață fără identitate.

Timp de 20 de minute am vizionat un film realizat de invitat despre revista "Convorbiri Literare" iar la final a prezentat publicului prezent Corpusul de texte Ilustrative Convorbiri literare – primul deceniu, patru tomuri dintr-o serie integrală de restituiri coordonată de istoricul ieșean care în final va avea 12 volume.

Totodată, Mircea Platon a oferit autografe pe câteva din cărțile sale care sunt convins că oferă multe informații și puncte de vedere interesante.

Contra Libertății – spectacol lectură, în premieră la Teatrul Național Craiova

Teatrul Naţional din Craiova lansează programul drama.NOW! – trei spectacole-lectură cu texte contemporane din dramaturgia mondială, în fiecare stagiune. Primul spectacol – reprezentație unică – va fi prezentat în premieră mondială joi, 1 februarie, ora 19, la Sala Studio.

Contra Libertății de Esteve Soler este prima parte a noii trilogii a dramaturgului catalan-  Trilogia Revoltei (Contra Libertății, Contra Egalității, Contra Fraternității).

Contra Libertății este despre o Europă cu pereți care separă mamele și copiii. Nu foarte diferit de ceea ce se întâmplă astăzi, acolo unde refugiații nu pot intra pe “pământul promis”.

Bobi Pricop semnează regia spectacolului lectură – după o traducere de Alina Cantacuzino- fiind a treia sa întâlnire cu un text de Soler. În 2013 a montat Contra Progresului la Teatrul Bulandra București și Contra Iubirii – Teatrul Tineretului Piatra Neamț, 2014.

Esteve Soler este un dramaturg catalan de mare forţă. Prima trilogie – Trilogia Indignării (Contra Progresului,Contra Iubirii, Contra Democrației) a fost tradusă în numeroase limbi, iar textele- suprarealiste, de umor absurd- după cum le numește autorul- au fost montate în Germania, SUA, Elveţia, Austria, Grecia, Venezuela şi Chile.

Din distribuție fac parte actorii Iulia Lazăr, Alex Calangiu, Marian Politic, Monica Ardeleanu, Costinela Ungureanu și Ștefan Cepoi.

Alte două texte din dramaturgia contemporană mondială vor fi prezentate publicului craiovean sub forma unor spectacole lectură pe parcursul anului 2018 în cadrul programului drama.NOW!

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile, cu rezervare la Agenția teatrală, telefon: 0251/413.677.

Festivalul Internațional „Elena Teodorini” – Omnibus Opera de G.C. MENOTTI, S. BARBER, P. HUNDEMITH

În seară această la Cercul Militar Craiova în cadrul Festivalului  Elena Teodorini am avut parte de un spectacol original și totodată interesant.

Teatrul Național din Novi Sad (Serbia), a adus în premieră pe scenele din România „Omnibus Opera”. 

Melomanii craioveni au avut ocazia să asculte cele trei lucrări scurte care compun spectacolul companiei din Serbia: „Telefonul” de Gian Carlo Menotti, „O mână de bridge” de Samuel Barber și „Acolo și înapoi” de Paul Hindemith.

Cele trei opere bufe durează aproximativ cincizeci (50) minute.

Subiectele celor trei opere sunt:

- ​​prima operă critică utilizarea excesivă a telefonului;

- a doua este un comentariu plin de capriciu despre problemele obișnuite ale căsătoriei, ca fenomen al societății actuale, prezentat într-un mod comic între două cupluri de vârstă mijlocie în timp ce se joacă bridge;

- a treia este o intrigă de dragoste în care se produce uciderea din gelozie (adulter și pedeapsă), dar, în același timp, cu manipularea timpului.

Echipa și distribuția:

Conductor: Aleksandar Kojic

Director: Ksenija Krnajski

Costume Design: Mirjana Stojanovic Mauric

Stage Design: Sasa Senkovic

Gian Carlo Menotti "The Telephone"

Translation: Slobodan Turlakov

Text adaptation: Ira Prodanov Krajisnik

Cast:

Lucy: Darija Olajos Cizmic (soprano)

Ben: Zeljko R. Andric (baritone)

Samuel Barber "A Hand of Bridge"

Translation: Maja Orsic Magdic

Text adaptation: Ira Prodanov Krajisnik and Ksenija Krnajski

Cast:

David, businessman: Zeljko R. Andric (baritone)

Geraldine, his middle-aged wife: Jelena Koncar (mezzo-soprano)

Bill, a lawyer: Igor Ksionzik (tenor)

Sally, his wife: Violeta Sreckovic (mezzo-soprano)

Paul Hundemith: "There and Back"

Translation: Maja Orsic Magdic

Text adaptation: Ksenija Krnajski and Bojana Denic

Cast:

Robert: Sasa Stulic (tenor)

Helene, his wife: Danijela Jovanovic (soprano)

Doctor: Goran Krneta (bass)

Medical worker: Branislav Stankov (bass)

Wise Man: Branislav Cvijic (tenor)

Orchestra of the Serbian National Theatre Opera

Director's Assistant: Katarina Mateovic Tasic

Accompanist: Danijela Hodoba Les and Strahinja Djokic

Concertmaster: Vladimir Cukovic and Sergej Sapovalov

Stage Manager: Tanja Cvijic and Dejan Teodorovic

Prompter: Aleksandra Majtan

Light Design: Marko Radanovic

Stage movement: Andreja Kulesevic

Spectacolul destul de modern și actual a fost pe placul publicului și mai ales al tinerilor prezenți în număr foarte mare în sală.

Aici puteți vedea mai multe imagini din spectacol și mai jos finalul acestuia.

Festivalul Elena Teodorini Craiova 2017-Scripcarul pe acoperiș de J. Stein

Spectacolul a fost susținut de Teatrul „Regina Maria” Oradea pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova

Scripcarul pe acoperiș este un musical de Joseph Stein după povestirile lui Sholom Alecheim în traducerea Antoanetei Ralian

Spectacolul a fost realizat cu concursul următorilor:

Regia artistică: Korcsmáros György

Asistent regie: Meleg Vilmos

Decoruri: Vioara Bara

Costume: Amalia Judea

Coregrafia: András Loránt

Asistent maestru coregraf: Daniel Titi Sandro

Dirijor cor: Iloc Ovidiu

Conducerea muzicală: Áry Nagy Sándor

DISTRIBUȚIA:

Tevye: Richard Balint

Golde: Ioana Dragoş Gajdo

Tzeitel: Angela Tanko/Mihaela Gherdan

Hodel: Adela Lazăr

Hava: Alina Leonte

Shprintze: Anca Sigmirean

Bielke: Georgia Căprărin

Yente: Elvira Platon-Rîmbu Lazăr

Wolf: Ion Abrudan

Motel: Pavel Sîrghi

Percik: Răzvan Vicoveanu

Fyedka: Ciprian Ciuciu

Poliţistul: Daniel Vulcu

Avram: George Voinese

Mordcha: Alexandru Rusu

Nahum: Andrei Fazecaş

Mendel: Florian Silaghi

Rabbi: Emil Sauciuc

Fruma Sara: Gabriela Codrea

Bunica Tzeitel: Corina Cernea

Sasha: Andrian Locovei

Shandel: Mirela Niţă-Lupu

Yussel: Igor Lungu

"Scripcarul pe acoperiş” este adaptarea lui Joseph Stein după povestirea lui Shalom Alehem – “Fiicele lui Tevye” lăptarul, pe muzica lui Jerry Bock, cu influeţe folclorice evreieşti şi ruseşti.

A devenit un celebru musical, jucat pe Broadway, ecranizat în 1971 şi răsplătit cu trei premii Oscar. 

Eu nu am văzut deocamdată filmul dar l-am găsit aici.

Teatrul “Regina Maria” din Oradea s-a încumetat în 2011 să monteze acest musical dificil ce se joacă şi în prezent cu succes, fiind un spectacol de excepţie, excelent realizat cu un ansamblu de 50 de persoane!

Acţiunea se petrece într-un sat din Rusia, Anatevka, sat în care locuieşte o comunitate evreiască.

Aici locuieşte şi familia lăptarului Tevy care are cinci fiice necăsătorite.

În mică comunitate ca aceasta aveţi ocazia de a viziona aspecte tragicomice în legătură cu respectarea tradiţiei, familiei, religiei sau a sentimentului de iubire, care se finalizează cu alungarea comunităţii evreieşti din satul rusesc.

Ce puteţi vedea în acest spectacol?

1. Interpreţi cu mari calităţi actoriceşti, vocale şi de dansator. (Rolul principal cel al lui Tevye interpretat magistral de către Richard Balint este reprezentativ din acest punct de vedere).

2. Decorul alcătuit din mai multe module care se manevrează foarte uşor peste acestea fiind amenajat un deal verde care simbolizează drumul vieţii.

3. Costumele colorate şi vesele.

4. Muzica bună, ritm şi coerenţă.

"Scripcarul pe acoperiş este un spectacol fără vârstă, un muzical clasic, care a fost jucat pe Broadway din 1964, rămânând unul dintre cele mai longegive spectacole pe această scenă (în prezent este al 16-lea cel mai jucat spectacol de Broadway din istorie, şi primul muzical care a depăşit 3000 de reprezentaţii). Ecranizarea Scripcarului pe acoperiş a contribuit la popularitatea acestuia, care a devenit astăzi un reper cultural nu numai pentru comunitatea evreiască, ci pentru întreaga lume prin mesajul său umanitar universal.

Scripcarul pe acoperiş este o producţie monumentală, cu decoruri impunătoare, o distribuţie mare care necesită voci bune, coregrafie complexă, orchestră live şi costume autentice.

Plasat pe la începuturile secolului XX într-o perioadă de suferinţă a comunităţii evreieşti din Rusia Imperială, pogromul ameninţă să destabilizeze valorile culturale şi religioase iudaice. Viaţa lipsită de pretenţii a unui sătean evreu, capul unei familii simple din Anatevka, stă din acest motiv într-un echilibru la fel de precar ca al unui scripcar pe acoperiş, străduindu-se să păstreze echilibrul vital dar şi armonia. Istoria se face simţită în cele mai adânci unghere ale acestui sătuc neplasat într-o geografie reală, dar care spune cu sensibilitate şi umor, din păcate o poveste a cărui realism ne cutremură şi astăzi."(http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/scripcarul-pe-acoperis-2/)

Fotografiile făcute în timpul spectacolului vă vor introduce mai uşor în atmosfera din sala Teatrului Naţional din Craiova.

Impresii după spectacol am găsit pe pagina teatrului:

"De la Festivalul Național de Teatru ne-am îndreptat cu mult entuziasm spre Craiova, unde am avut plăcerea de-a a participa cu musicalul „Scripcarul pe acoperiș” la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional „Elena Teodorini”.  

Festivalul organizat de Opera Română Craiova, se desfășoară în perioada 1 octombrie – 12 noiembrie 2017 și sărbătorește anul acesta 160 de ani de la nașterea Elenei Teodorini, prima cântăreață din România care urcat pe scena de la Scala din Milano. Teatrul Regina Maria a fost singura trupă din programul bogat în evenimente al sărbătorii muzicale craiovene ce nu se înscrie în categoria teatrului liric. A reușit, însă, să capteze până și atenția spectatorilor mai tineri, care au trăit cu emoție fiecare moment și au aplaudat frenetic după fiecare scenă.

Felicitări actorilor noștri multi-talentați ce reușesc să-și depășească mereu propriile limite și să câștige dragostea și aprecierea publicului oriunde merg, indiferent de genul teatral pe care îl abordează. Chapeau pentru teatrul orădean!"

Spectacolul este memorabil şi îl recomand tuturor celor interesaţi de un muzical  de calitate.

Festivalul Elena Teodorini Craiova 2017-Dama de pică de P.I. Ceaikovski

Spectacolul a fost  susținut de Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” Chișinău pe scena Cercului Militar Craiova

Dama de Pica este o operă în trei acte de Piotr Ilici Ceaikovski

Libretul a fost scris de către  Modest Ceaikovski după povestirea lui Alexandr Puşkin

Spectacolul a fost realizat cu participarea următorilor:

Regia artistică: Mihai Timofti

Scenografie și costume: Veaceslav Ocunev

Coregrafia: Eugen Gârneț (Maestru în Artă)

Dirijor: Yalchin Adigezalov (Azerbaidjan)

Prim Maestru de cor: Oleg Constantinov (Maestru în Artă)

Distribuția:

Hermann - Alexander Schulz

Liza - Alla Mishakova

Contesa - Liliana Lavric

Tomski - Boris Materinco Artist Emerit

Elețki - Vladimir Dragoș Artist al Poporului

Cekalinski - Viktar Navitski

Surin - Valeriu Cojocaru Artist al Poporului

Ceaplițki - Ruslan Pacatovici

Narumov - Eugen Ganea

Polina - Lilia Istrati

Guvernantă - Ghiulnara Răileanu

Mașa - Cristina Goncear

Premiera mondială a avut loc pe  19 decembrie 1890, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg

Premiera la Chişinău a avut loc pe data de  3 aprilie 1965, la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet „A.S. Puşkin“ iar cea a versiunii curente  pe 26 aprilie 1983, la Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet al RSS Moldoveneşti „A.S. Puşkin”

Acţiunea se desfăşoară în Sankt-Petersburg, la sfârşitul sec.XVIII

Actul I.

Tаbloul I. 

Într-o grădină de vară a Petersburgului, Cekalinski şi Şurin, doi aristocrați discută despre jocul de cărţi şi despre camaradul lor Herman, care întotdeauna asistă tăcut şi îngândurat la masa de joc, fără să participe. 

Iată-l trecând pe alee, cu înfăţişarea severă şi enigmatică în uniforma lui neagră de ofiţer. 

Este îndrăgostit în taină de o tânără şi frumoasă fată din înalta societate, căreia nu va îndrăzni să-i ceară mâna, pentru că e sărac. 

Pe aleile parcului apare tânăra fată însoţită de bătrâna contesă. Prinţul Eleţki o prezintă fericit tuturor pe logodnica sa Liza. 

După plecarea lor, Tomski povesteşte camarazilor ciudata poveste a bătrânei contese, numită şi „Dama de pică”. Frumuseţe renumită în saloanele Versailles-ului, pe când era tânără, contesa a aflat de la un nobil îndrăgostit de ea taina celor trei cărţi câştigătoare, secretul cărora nu l-au mai aflat decât doi oameni. 

Se pare că într-o noapte o fantomă a avertizat-o că va muri în caz că va dezvălui secretul şi unui al treilea om. Herman, atras de gândul că ar putea să se îmbogăţească cu ajutorul celor trei cărţi câştigătoare, hotărăşte să afle taina cu orice preţ.

Tаbloul II. 

În camera Lizei, din casa contesei, prietenele sărbătoresc logodna ei cu cneazul Eleţki. 

În mijlocul veseliei doar Liza este tristă, cu toate încercările Polinei, prietena ei, de a o înveseli. 

Târziu, după plecarea fetelor, când gândurile Lizei rătăcesc spre tânărul misterios cu priviri arzătoare, Herman apare în camera ei ca întruparea unui vis. 

Speriată, Liza nu are putere să reziste îmbrăţişării lui pasionate şi cuvintelor de dragoste. 

Sosirea bătrânei contese întrerupe întâlniгеа celor doi îndrăgos­tiţi. Herman îşi aminteşte de povestirea lui Tomski şi hotărăşte să afle secretul cărţilor.

Actul II. 

Tаblоul III. 

La curte bаlul е în toi. Amicii îl necăjesc ­ре Herman, repetând ideea саrе şi aşa îl copleşise ре оfiţer: сărţilе contesei îi vor aduce o avere şi astfel fata iubită va putea fi а lui. 

La momentul potrivit, când oaspeţii аu ieşit din salon, Liza îl invită ре Herman lа întâlnirе şi îi dă cheia de lа dormi­torul contesei, de unde poate рătrundе în odaia ei. 

Herman este convins că soarta e de partea lui. 

Astăzi va аfla tаinа mult ­dorită.

Tаblоul IV. 

Furişat în camera contesei, Herman aşteaptă cu înfrigurare sosirea acesteia. 

Bătrâna Dama de pică apare spijinită de slujitori şi apoi, rămasă singură, doar cu amintirile, îngână un vechi cântec francez. 

Herman iese din ascunzătoare şi o roagă să-i destăinuie taina celor trei cărţi câştigătoare. 

Îngrozită, contesa îl priveşte cu ură fără să scoată un cuvânt. Atunci Herman o ameninţă cu pistolul. 

Speriată, bătrâna moare. 

În cameră intră Liza atrasă de zgomot. 

În faţa cadavrului contesei şi din cuvintele lui Herman, îşi dă seama că el se află acolo nu din dragoste pentru ea, ci pentru a afla secretul cărţilor.

Actul III. 

Tаblоul V. 

În camera sa de cazarmă, Herman, pradă halucinaţiilor, are viziunea fantomei bătrânei contese care îi rosteşte cele trei cărţi: trei, şapte, as. 

Liza ascultă îngrozită, visurile nebune ale unui dement şi încearcă să-i trеzеаsсă rаţiuneа. 

Torturat de patima jocului şi de dorinţa nebună de a câştiga, Herman о bruschează ре Liza şi în agonie fuge, strigând: „La са­sa de joc!”

Tаblоul VI. 

Pe cheiul Nevei, Liza, îndrăgostită încă, îl aşteaptă. Întâlnirea lor, care îi apropie pentru o clipă, defineşte prăpastia care-i desparte. Herman nu o poate urma, fiindcă unica lui dorinţă este de a ajunge la masa de joc. 

Rugămintea Lizei se risipeşte undeva în gol. Disperată, Liza îşi găseşte sfârşitul în apele reci ale Nevei.

Tаblоul VII. 

Casa de joc. Араrе Herman şi, spre uimirea celor prezenţi, se alătură jucătorilor. 

Еl mizează pe primele două cărţi, numite de contesă şi câştigă. 

Amеţit de victorie, Hеrmаn mizează pe a treia carte toţi banii câştigaţi. 

În locul asului aşteptat, în mâna lui Herman nimereşte dama de pică. Herman priveşte stupefiat la carte. 

El vede pe ea chipul bătrânei contese. Într-o criză de demenţă Herman se sinucide. 

În ultima clipă, în mintea sa limpezită apare imaginea Lizei. Rostind numele ei Herman moare”.

O poveste superbă despre dragoste, sacrificiu, interes, lăcomie şi orgolii susţinută de o trupă foarte bună de actori din Chişinău.

Câteva voci foarte bune din acest spectacol care în mod cert vă vor plăcea sunt cele ale lui Alexander Schulz şi a Allei Mishakova.

Vă las în compania fotografiilor făcute la spectacol.