MARIN SORESCU – DE LA ECUATORI LA POLI

Teatrul Național „Marin Sorescu” a invitat publicul craiovean la spectacolul de poezie „Marin Sorescu – de la Ecuatori la Poli”, în interpretarea actorilor Anca Dinu, Haricleea Nicolau, Petronela Zurba, Gabriela Baciu, Angel Rababoc, Nicolae Vicol.
Spectacolul a avut loc la sala „Ion D. Sîrbu”, miercuri 28 februarie, de la ora 18:3o.
Poemele care au fost recitate , selectate de Nicolae Coande, fac parte din volumele de versuri „Ecuatorul și polii”, „Tușiți”, „La Lilieci”, „Poezii alese de cenzură”.

 Scriitorul Marin Sorescu s-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, la 19 februarie 1936. A urmat liceul la Craiova şi Predeal (1947-1955), perioadă în care i-au fost remarcate aptitudinile literare, pentru care i-a fost acordat primul premiu pentru poezie, şi a condus cenaclul literar 'Nicolae Bălcescu' al elevilor de liceu. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie-Pedagogie a Universităţii 'Al.I. Cuza' din Iaşi, secţia de limba şi literatura rusă, de unde s-a transferat la secţia de limba şi literatura română (1955-1960). Încă din anii studenţiei s-a afirmat ca poet, conducând cenaclul Casei de cultură a studenţilor. După absolvire s-a stabilit în Bucureşti, având o ascensiune rapidă în lumea literară, ca poet, prozator, dramaturg, eseist şi critic literar. În 1992 a devenit doctor în filologie la Universitatea Bucureşti cu teza 'Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română'.

A participat la Bienala de poezie de la Knoke-le-Zoute (Belgia, 1966), a luat parte la International Writing Program (program internaţional al scriitorilor) al Universităţii din Iowa (SUA, 1970-1971), i-a fost acordată o bursă de studii pe o perioadă de un an de Academia de Artă din Berlinul de Vest (1972). Începând cu anul 1966 a întreprins călătorii de studii în majoritatea ţărilor europene, în SUA şi Mexic, a participat la congrese şi festivaluri internaţionale. A fost redactor la revistele 'Viaţa românească', 'Viaţa studenţească' (1960-1963), 'Luceafărul' (1963-1966); redactor-şef la Studioul cinematografic 'Animafilm' (1966-1972); redactor-şef al revistei craiovene 'Ramuri' (1978-1990); director al Editurii 'Scrisul românesc' din Craiova (1990); ministru al culturii (25 noiembrie 1993-5 mai 1995).

A scris literatură de toate genurile, situându-se printre cei mai prodigioşi scriitori români, E. Simion apreciind că 'M. Sorescu meditează la ceea ce scrie şi scrie învăluind tragicul, sublimul, grotescul în plasa fină a ironiei'. Toate scrierile sale au fost traduse în peste 50 de limbi străine.

După debutul ca poet în reviste literare, s-a produs cel editorial cu parodiile din 'Singur printre poeţi' (1964), stilul său original impunându-se şi prin volumele de versuri publicate ulterior: 'Poeme' (antologie, 1965, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Moartea ceasului' (1966), 'Tinereţea lui Don Quijote' (1968), 'Tuşiţi' (1970), 'Suflete, bun la toate' (1972), 'La lilieci' (vol. I-V, 1973-1995; I - 1973, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, II - 1977, Premiul Academiei Române, III - 1980, IV - 1988, V - 1995), 'Astfel' (1973), 'Descântoteca' (1976), 'Sărbători itinerante' (1978), 'Fântâni în mare' (1982), 'Apă vie, apă moartă' (1987), 'Poezii alese de cenzură' (1991), 'Traversarea' (1994).

Ca dramaturg, autorul a continuat experienţa teatrului existenţialist şi a teatrului absurdului, oglindită excepţional de piesele sale: 'Iona' (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie şi Premiul Academiei Române), 'Există nervi' (1968), 'Paracliserul' (1970), 'Matca' (1973), 'Pluta meduzei' (1974), 'Setea muntelui de sare' (1974, culegere de piese, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie), 'Răceala' (1976), 'A treia ţeapă' (1980), 'Ieşirea prin cer' (1984), 'Vărul Shakespeare' (1990).

A semnat şi proză umoristică şi satirică (romanele 'Trei dinţi din faţă', 1977; 'Viziunea viziunii', 1981), eseuri ('Teoria sferelor de influenţă', 1969; 'Insomnii', 1971; 'Starea de delir', 1976), cronici literare ('Uşor cu pianul pe scări', 1986, Premiul 'George Călinescu' şi al Uniunii Scriitorilor pentru critică literară), interviuri despre poezie ('Tratat de inspiraţie', 1985). A tradus integral creaţia poetică a lui Boris Pasternak (traduceri adunate în volumul 'Lirice').

A mai publicat şi literatură pentru copii: 'Unde fugim de acasă?' (1967, proză), 'O aripă şi-un picior - Despre cum era să zbor' (1970, versuri), 'Cocostârcul Gât-Sucit' (1987, versuri), 'Cirip-Ciorap' (1993, versuri).

S-a remarcat şi ca un pictor de talent, deschizând expoziţii personale în ţară şi în străinătate: Braşov (9 noiembrie 1989), Cluj-Napoca (12 februarie 1990), Irlanda (1991), Paris (1992, expoziţie colectivă), Bucureşti (1993).

A mai fost distins cu Medalia de aur pentru poezie 'Ospiti Napoli', decernată de oraşul Napoli (1970), Premiul internaţional 'Le Muze' de către Academia delle Muze din Florenţa (1978), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie (1978), Premiul mondial de poezie 'Fernando Riello' (Madrid, 1983), Premiul 'Herder' pentru întreaga operă (Viena, 1991), Premiul Felix Romuliana (Belgrad, 1994); a fost propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru literatură.

A fost membru corespondent al Academiei 'Mallarme' din Paris (1983); membru corespondent (9 martie 1991) şi membru titular (12 martie 1992) al Academiei Române. A murit la 8 decembrie 1996.

(https://www.agerpres.ro/cultura/2018/02/21/dolj-spectacol-in-memoria-scriitorului-marin-sorescu-la-teatrul-national-din-craiova--59383).

Eşti atât de statornică în gândul meu 

Eşti atât de statornică în gândul meu,

Încât ai putea fi împrejmuită cu un gard.

Va fi, desigur, unul înalt, foarte înalt,

Să nu poată sări peste el aerul din restul lumii.

Şi-n vârful fiecarei şipci ascuţite câte o stea:

Ca un glob obişnuit sau, şi mai bine: capetele

Celor ce-au îndrăznit să te iubească.

Cateva imagini din acest frumos spectacol de poezie puteti gasi aici.