sâmbătă, 15 august 2026

Se pregăteşte înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO

Acesta este un demers având originea la dezbaterea organizată în 2025 la evenimentul „Treasure of the East” din municipiu, moderată de jurnaliștii de gastronomie Cezar Ioan și Cosmin Dragomir, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor locale, mediului academic, învățământului alimentar, dar și jurnaliști, bloggeri și public curios este înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO.


Intitulată „Cultura țestului în Oltenia “, inițiativa susținută de Consiliul Județean Dolj prin intermediul a două instituții reprezentative din subordine – Centrul Județean de Cultură și Artă (CJCA) și Muzeul Olteniei Craiova - include cercetarea și realizarea documentației științifice necesare pentru recunoașterea oficială la nivel național, în primă etapă, precum și un complex program multianual - cu o paletă largă de activități de educare, promovare și revitalizare - vizând atât aspecte privind realizarea și utilizarea țestului, cât și elemente emblematice ale gastronomiei tradiționale din regiune.


Printre inițiatori se regăsesc și Liceul de Industrie Alimentară Craiova - care va integra folosirea țestului în programe educative, laboratoare și ateliere practice de preparare a produselor tradiționale, și Asociația „Curaj Înainte “- în portofoliul căreia se regăsesc proiecte relevante în susținerea și promovarea gastronomiei și a culturii culinare.




La conferința de presă și acțiunea demonstrativă organizată cu ocazia prezentării programului „Cultura țestului în Oltenia “a participat președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, expert acreditat UNESCO pentru acest domeniu, dr. Ioana Baskerville, care a subliniat importanța acestui tip de demersuri pentru imaginea și economia României la nivel internațional.


Alături de ea, managerii Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj și Muzeului Olteniei Craiova, Mirabela Gagiu,



 respectiv Florin Ridiche


precum și reprezentantul Asociației „Curaj Înainte “, Cosmin Dragomir,



 jurnalist, scriitor și activist de gastronomie, au vorbit despre trecutul străvechi și despre specificul distinct al culturii țestului în regiunea Olteniei, ocazie cu care a fost proiectat și un scurt film documentar relevant:


Inițiativa de mare complexitate lansată sub genericul „Cultura țestului în Oltenia “vizează, în prima etapă, înscrierea tehnicilor tradiționale de realizare a țesturilor în Lista elementelor vii din Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial. În acest sens, au fost deja parcurși pași semnificativi, la nivelul instituțiilor culturale implicate fiind constituit colectivul de muzeografi, cercetători și etnografi care elaborează documentația. Echipa a demarat cercetarea în teren, în zone în care se regăsesc artizani care păstrează viu acest meșteșug, precum Brabova, Bârca, Rast, Argetoaia, Cernătești sau Grecești. Activitatea va continua, în lunile august - septembrie, nu doar în localități din Dolj, ci și din celelalte județe ale Olteniei, fiind derulate interviuri, realizate filme documentare și colectate informații din trecut.


În paralel, componentă de conștientizare, educare și mediatizare a programului multianual va asigura prin acțiuni diversificate – demonstrații culinare, ateliere interactive, școli tematice de vară, conferințe pentru dezvoltarea unei rețele de Puncte de Gastronomie Locală care să exploateze turistic țestul, rețetarul și simbolistica acestuia, concursuri sau expoziții itinerante – promovarea țestului la nivel național, venind în susținerea selectării acestuia ca propunere a României către UNESCO, în vederea înscrierii în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.


Aici puteţi vedea câteva imagini de la eveniment şi materiale video cu programul artistic prezentat cu această ocazie:








sâmbătă, 8 august 2026

Dacă ai peste 65 de ani, fii fericit și recunoscător. Bucură-te de viață, bucură-te de moment.

 Populația actuală a Pământului este de aproximativ 7,8 miliard (decembrie / 2020)


- 11% sunt în Europa

 - 5% sunt în America de Nord

 - 9% sunt în America de Sud

- 15% sunt in Africa

 - 60% trăiesc în Asia


 - 49% locuiesc în mediul rural

 - 51% locuiesc în oraș


 - 12% vorbesc chineza

 - 5% vorbesc spaniola

 - 5% vorbesc engleza

 - 3% vorbesc arabă

 - 3% vorbesc hindi

 - 3% vorbesc bengaleză

 - 3% vorbesc portugheza

 - 2% vorbesc rusă

 - 2% vorbesc japoneză

 - 62% vorbesc propria limbă maternă.


 - 77% au casa proprie sau inchiriata.

 - 23% nu au cazare.


 - 21% consumă mai multe calorii decât este necesar

 - 63% pot mânca trei mese complete

 - 15% sunt subnutriți, au mâncat ultima masă, dar nu au trecut la următoarea.


 - 48% costul zilnic al vieții este mai mic de 2,00 USD


 - 87% au apă potabilă

 - 13% nu au apă potabilă și/sau au acces doar la o sursă de apă contaminată.


 - 75% au telefoane mobile

 - 25% nu au 


 - 30% au acces la internet.

 - 70% nu au


 - 7% au studii universitare.

 - 93% nu au urmat facultatea


 - 83% pot citi.

 - 17% sunt analfabeti.


 - 33% sunt crestini

 - 22% sunt musulmani

 - 14% sunt hinduși

 - 7% sunt budiști

 - 12% sunt de alte religii

 - 12% sunt atei, fara convingeri religioase


 - 26% au sub 14 ani

 - 66% au între 15 și 64 de ani

 - 8% au peste 65 de ani


 Dacă ai casa ta (sau închiriată), mănânci 3-6 mese complete pe zi și bei apă curată, ai un telefon mobil, poti naviga pe internet și mergi la facultate, faci parte din micul *Grup Privilegiat* (tu esti în categoria *Global Elite* de *mai puțin de 7%* din populația lumii).


 În condițiile actuale, *din 100 de locuitori ai planetei, doar 8 pot trăi sau depăși 65 de ani.*


  Dacă ai peste 65 de ani, fii fericit și recunoscător.  Bucură-te de viață, bucură-te de moment.


 

Trei lucruri pe care trebuie să încercăm să le uităm :

 👆🏿 *1* .  Vârsta noastră . 

 👆🏿 *2* .  Trecutul nostru

 👆🏿 *3* .  Plângerile noastre

( Via Rodica Frank )

marți, 14 iulie 2026

O comunitate a inventat sute de cuvinte noi tocmai ca să nu spună niciodată ce simte

Dacă un lingvist ar studia lumea corporate așa cum se studiază triburile izolate, ar descoperi ceva fascinant: o comunitate care a inventat sute de cuvinte noi tocmai ca să nu spună niciodată ce simte. Avem termen pentru frica de a rata un eveniment, dar nu avem curajul să spunem "nu mai pot".

Am tradus câțiva termeni în stilul meu, pentru știință și pentru sănătatea noastră mintală. 😊

♦️FOMO (Fear Of Missing Out) - teama că, dacă ratezi al patrulea webinar din săptămână despre "AI și viitorul muncii", viitorul muncii te va găsi nepregătit. Spoiler: viitorul vine oricum, iar webinarul era un pitch de vânzare cu slide-uri.

♦️JOMO (Joy Of Missing Out) - FOMO după doi ani de terapie. Bucuria de a rata cu bună știință un networking event și de a găti o supă în liniște. Cea mai subversivă formă de dezvoltare personală: să nu te dezvolți nicăieri, o seară întreagă.

♦️Ghosting - practica prin care companiile care cer candidaților "excelente abilități de comunicare" dispar după trei interviuri, un test de personalitate și o temă de opt ore. Candidatul rămâne cu tema. Compania, cu "cultura bazată pe respect".

♦️Quiet quitting - fenomenul revoluționar prin care oamenii muncesc... exact cât scrie în contract. Panică. Articole. Studii. Nimeni nu l-a numit pe numele lui adevărat: fișa postului.

♦️Quiet firing - răspunsul organizațiilor: nu te concediem, doar îți luăm proiectele și te lăsăm să înțelegi singur. Ghosting cu badge de acces încă funcțional. Deocamdată.

♦️Sinergie - cuvânt care înseamnă orice și nimic, folosit când două departamente care nu se suportă sunt obligate să colaboreze. "Să creăm sinergii" = "Să vedem cine cedează primul."

♦️Agile - cândva, o metodologie. Azi, un adjectiv pentru orice haos organizat: prioritățile se schimbă marțea, planurile miercurea, vinovații se stabilesc vinerea. În retro.

♦️Alignment - starea mistică pe care nimeni n-a atins-o, dar în numele căreia se organizează încă un meeting. Care necesită un follow-up. Care necesită un alignment.

♦️Work-life balance - prezent în toate anunțurile de recrutare, absent din toate calendarele. Apare pe slide imediat după poza cu masa de ping-pong.

♦️Reziliență - a suporta condiții proaste fără să te plângi, rebranduit ca virtute. Când ți se cere reziliență, întreabă politicos la ce ar trebui să reziști. Răspunsul e, de obicei, chiar organizația.

♦️Employer branding - arta de a fotografia biroul în singura zi în care a fost fericit.

♦️Upskilling - să înveți lucruri noi ca să faci treaba a doi colegi plecați și neînlocuiți. Alias "oportunitate de creștere".

♦️Circle back - "revenim la asta" = "nu mai revenim niciodată, dar elegant."

Nu e nimic în neregulă cu cuvintele. E în neregulă cu ce ascundem în spatele lor. Pentru că, la finalul zilei, pardon, "at the end of the day", oamenii nu pleacă din lipsă de sinergie. Pleacă pentru că nimeni nu i-a întrebat, sincer, ce mai fac.

Iar la întrebarea asta nu există buzzword. Există doar curajul de a asculta răspunsul.

Corina Neagu