Cheloo

"Cheloo deranjează. Provoacă urticarie. E anticomunist. Antiprogresist. Anticapitalist. Anti instituții. Anti sistem. Da. Inclusiv instituția bisericii. Nu e împotriva ortodoxiei. Nu e ateu. Nu e anti preoți. Ci anti popi. Nu mai puneți botu la ce îndrugă propaganda care încercă cu atâta disperare să îl separe de popor. Și cine nu e anti popi. Ce? Nu aveți curajul să vorbim pe față despre homosexualitatea și pedofilia cuibărite de atâția ani în BOR? Omu are propriul lui drum către Hristos. La fel ca noi toți. Serafim Rose a fost dintotdeauna sfânt? 

Cheloo e tot ce urăște cel mai mult sistemul ăsta bolșevic. Personalitatea puternică. Onestitatea directă. Independență. Reziliență. Refuzul de a se conforma. Nimeni. Absolut nimeni. Nu îi poate contesta sinceritatea și manifestările continue anti sistem. Indiferent ce părere ai despre calitatea textelor, sinceritatea și autenticitatea lui Cheloo nu pot fi puse la îndoială. Nu joacă un rol. Nu e fals.

Paraziții au educat generații. Sute de mii de tineri întru gândire independentă. Și am folosit cuvântul educat în deplină cunoștință de cauză. Dacă lăsați superficialitatea deoparte. Și aerele de mironosițe virgine. Ifosele. Ascultați albumele. Printre înjurături și limbaj vulgar găsiți comori de rezistență anti sistem. Munți întregi. Nu doar mesaje. Manifeste.

E unu pe aici care se fute în cur cu moralitatea și I-a rezultat Cheloo + televiziune = nu. Că e vulgar. Că e drogat. Că e incompatibil. Nu o să îi dau nume că îmi e lene să mă iau pulă în gură cu el. Ce a căutat Cheloo pe TV? Să îți dea ție la muie. Asta a căutat. Faptul că ani de zile am avut un om onest care a ținut propaganda progresistă în șah nu a contat deloc? Voiai unu steril care să nu aibă opinii controversate în public și să accepte docil bărbați rujați în fustițe roz doar pentru că Delia și Bendeac îi consideră emancipați? Ai 200 de canale pe TV. Te lezează sinceritatea. Dar accepți docil dresajul. Bravos. Tu ești vulgar. Uitată-te la Măruță. Eu vreau un nebun care să își bage pula în corectitudinea politică.

Ombladonofficial. Acceptă poziții la TV. Fute-i în gură și ia-le și banii. 

Adevărul nu se transmite niciodată pe cale diplomatică. Niciodată. Doar minciuna operează în parametrii corecți politic. Adevărul doare. Urlă. Își bagă pula și scuipă. 

Puneți botu că Cheloo e nebun. Și dacă e nebun a ajuns așa din cauză că e înconjurat de idioți. Face slalom printre cretini. Și cum să nu înnebunești când te uiți la țara ta și ea a devenit all you can eat. În engleză. Că româna pute. Presa v-a mințit cu pandemia. V-a mințit cu președintele. Și acum o credeți? Atât de proști sunteți? Prima regulă. Adevărul este fix opusul a ce zice presa. A doua regulă. Statul minte. Atât. Două reguli. E greu? Tot ăștia ca voi l-ați considerat și pe Eminescu sifilitic. Și tot tagma asta l-a condamnat și pe Hristos. 

Cheloo nu are nevoie de bâlbâiți de oameni să îi țină partea. A intrat deja în istorie. Istoria este singura monedă a timpului. În antiteză cu mărunțișul pe care omul de rând îl strânge la ciorap sau îl ia la bani mărunți. A creat. A influențat. Și-a sculptat singur numele în cartea istoriei cu dalta nesimțirii și a aroganței celui care e viu. Nu poate fi amuțit. Cheloo suntem sute de mii de răzvrătiți. Din scările blocurilor și din cartiere mărginașe. Nu suntem elite. Suntem sarea pământului. Sloboade, Doamne, în lume nebunia!"

✍️ Abel Dimitriev

Richard III-povestea ascensiunii sângeroase şi a prăbuşirii unui rege

Am văzut de nenumărate ori acest spectacol cu diverse trupe şi regii diferite dar spectacolul de la încheierea Festivalului Shakespeare a fost şi va rămâne mult timp în memoria iubitorilor de teatru.

Spre deosebire de alte versiuni în acest spectacol rolul regelui Richard III este interpretat de Evgenia Dodina, apreciată actriță israeliană iar Le Figaro remarca despre ea că „este, ea singură, un adevărat festival”.

De remarcat în acest spectacol este faptul că actorii nu numai spun replicile dat şi cânta sau danseaza ca la majoritatea pieselor pe câte le-am văzut de-a lungul timpului la Teatrul Evreiesc din Bucureşti.

De asemenea sunt multe momente în care o parte din actori interacţionează cu publicul spectator.

Richard III de la Gesher Theatre reimaginează thrillerul politic al lui Shakespeare ca un eveniment teatral de mare intensitate. Povestea îl urmărește pe Richard, Ducele de Gloucester, un strateg strălucit, condus de furie, inteligență și o sete neobosită de putere. Marcat fizic și marginalizat social, el transformă excluderea într-o armă, manipulând rivalii, seducând aliați și orchestrând o ascensiune nemiloasă către tronul Angliei. Spectacolul se desfășoară într-un peisaj fragmentat și expresionist, unde limbajul, identitatea și alianțele se schimbă constant. Richard navighează această lume instabilă cu precizie teatrală, atrăgând publicul în confidențele sale și dezvăluind mecanismele controlului politic. Ansamblul redă o societate prinsă între teamă și fascinație, incapabilă să reziste forței ambiției lui Richard, chiar și atunci când el o subminează din interior. Pe măsură ce tirania lui Richard se adâncește, atmosfera devine tot mai claustrofobă: fantomele apar, loialitățile se prăbușesc, iar regatul alunecă spre violență și decădere morală. Spectacolul culminează într-o confruntare brutală pe câmpul de luptă, unde domnia lui Richard se prăbușește sub greutatea haosului creat. Această interpretare plasează publicul în mijlocul unei lumi în care adevărul este manipulat, puterea este adictivă, iar granița dintre conducător și performer se estompează.

Distribuție & Echipă artistică

Richard, Duce de Gloucester, regele Richard al III-lea - Evgenia Dodina | Regele Eduard al IV-lea, fratele lui Richard/Ducesa de York, mama lui Richard, Eduard și Clarence – Doron Tavori | George Clarence/Stanley – Israel (Sasha) Demidov | Ducele de Buckingham – Gilad Kletter | Regina Elisabeta, soția lui Eduard - Michal Weinberg | Lady Anne, văduva lui Edward, fiul regretatului rege Henric al VI-lea, soția lui Richard – Karin Seruya, Uval Scharf | Lord Hastings/Primarul Londrei – Alexander Senderovich | Sir William Catesby - Paulo E. Moura | Sir Brackenbury, locotenentul Turnului - Eli Menashe | Contele Rivers, fratele reginei Elisabeta/Prințul Edward - Noam Tal | Lord Grey, fiul reginei Elisabeta, Duce de York - Shir Sayag | Asasin – Shlomi Bertonov | Episcopul – Maxim Rosenberg/Ori Yaniv

Echipa artistică

Autorul piesei: William Shakespeare | Traducere/Adaptare: adaptare de Itay Tyran, tradus în ebraică de Dori Parnes | Regia: Itay Tiran | Scenografia: Eran Atzmon | Costume: Judith Aharon | Design de lumini: Gleb Filshtinsky | Design video: Victor Sorokin | Sunet/Muzică: Michael Vaisburd | Coregrafia: Renana Raz | Producție muzicală Amit Poznansky | Traducere cântece limba română: Mihai Vladimirescu

Câteva imagini din spectacol puteţi vedea aici şi aplauzele de la final mai jos.

Doi tineri din Verona -povestea iubirii, trădării, prieteniei şi loialităţii

Nu văzusem niciodată piesa aceasta care se pare că este una dintre primele comedii scrise de William Shakespeare.

Este foarte posibil ca "Doi tineri din Verona" să fie prima piesă a lui Shakespeare. Deși brută, deja conține sămânța temelor care vor deveni mai târziu centrale în operă sa: tineri îndrăgostiți, confuzi în iubire, care fug din oraș, se pierd în pădure și, în cele din urmă, se descoperă pe ei înșiși; o femeie se deghizează în bărbat pentru a-și urma iubitul, care nu o recunoaște, ceea ce se transformă în perspectiva transgresivă a lui Shakespeare, potrivit căreia pentru a fi pe deplin uman trebuie să ne jucăm rolurile și să ne performăm propria identitate. Aceasta se leagă direct de o altă temă fundamentală ale lui Shakespeare: cea în care iubirea înseamnă a acorda atenție celuilalt. Nu este vorba doar de a simți un sentiment puternic pentru altcineva; pentru Shakespeare, pentru a iubi cu adevărat pe cineva trebuie mai întâi să îl vedem că individ unic. La Verona întâlnim diferite tipuri de iubire: iubirea dintre cei doi protagoniști, iubirea pe care fiecare dintre ei o simte pentru femeile pe care le iubesc, iubirea dintre părinți și copii. Și, în toate cazurile, este periculos să ne lăsăm purtați de intensitatea sentimentelor; mai bine este ca mai întâi să fim atenți și apoi să avem grijă de cei pe care îi iubim. Iar pentru a vedea pe altcineva, trebuie mai întâi să ne vedem pe noi înșine. Și asta nu este la fel de ușor pe cum cred aceste personaje.

Distribuție & Echipă artistică

Jorge Basanta: Antonio/Ducele/Gazda | Prince Ezeanyim: Panthino/Proscris/Muzician | Alberto Gómez Taboada: Thurio | Rebeca Matellán: Silvia | Manuel Moya: Valentine | Alfredo Noval: Proteus | Carmen Mayordomo: Lucetta/Launce/Proscris/Muzician | Antonio Prieto: Speed/Proscris/Muzician | Irene Serrano: Julia

Echipa artistică

Autor: William Shakespeare | Traducere: Josete Corral | Scenografie: Nick Ormerod | Lighting design: Ganecha Gil | Video design: Celeste Carrasco | Sound/Music design: Sandra Vicente & Kevin Dornan | Coregrafie: Amaya Galeote

Descriere companie

Declan Donnellan și Nick Ormerod au fondat compania internațională de teatru Cheek by Jowl în 1981 și, de atunci, au creat peste 40 de producții, prezentate în mai mult de 50 de țări de pe șase continente. Printre spectacolele premiate ale Cheek by Jowl se numără: Boris Godunov, Three Sisters și Measure for Measure (în rusă); Aş You Like It, Macbeth și The Winter’s Tale (în engleză); Andromaque și Ubu Roi (în franceză); și, mai recent, The Revenger’s Tragedy (în italiană). Munca și contribuțiile lui Declan și Nick în domeniul artelor au fost recunoscute atât în țară, cât și internațional, inclusiv prin Premiul Laurence Olivier și Ordinul Imperiului Britanic (OBE). Pentru întreaga sa carieră, Declan Donnellan a primit Premiul Stanislavski, Masca de Aur, Premiul Carol cel Mare și Leul de Aur de la Veneția. Pe lângă Cheek by Jowl, producțiile lui Declan Donnellan și Nick Ormerod includ: Fuenteovejuna, Sweeney Todd, ambele părți ale piesei Angels în America (Naţional Theatre); Shakespeare în Love (West End); Oedip Rege și Hamlet cu Teatrul Național din Craiova. În ultimii ani, Cheek by Jowl a colaborat cu Compania Națională Spaniolă de Teatru Clasic (CNTC) și cu LAZONA pentru a produce mai multe opere emblematice din repertoriul clasic spaniol și britanic, obținând un succes internațional remarcabil.

Spectacolul cu un decor minimalist este foarte amuzant atât prin text cât şi prin interpretarea actorilor spanioli.

Cine a fost la acest spectacol în mod sigur nu a regretat dovada fiind hohotele de râs din sala ale spectatorilor cât şi aplauzele de la final.

Câteva imagini din spectacol puteţi vedea aici şi aplauzele de la final mai jos.