marți, 17 martie 2026

Eveniment oficial Autokappa, care marchează lansarea în România a modelului electric urban LINKTOUR ALUMI

 

Autokappa lansează în România modelul electric urban LINKTOUR ALUMI și marchează o nouă etapă strategică în mobilitatea auto

Autokappa marchează o nouă etapă în evoluția companiei prin lansarea oficială în Craiova a modelului electric urban LINKTOUR ALUMI, un vehicul inovator dedicat mobilității moderne, sustenabile și inteligente.

Evenimentul de lansare va avea loc pe 19 martie 2026, începând cu ora 16:00, la Autokappa Center, Str. General Ștefan Ispas nr. 96A, Craiova, în prezența partenerilor, invitaților speciali și reprezentanților mass-media.

Lansarea marchează o nouă etapă în evoluția companiei Autokappa, care integrează acum trei direcții majore:

• servicii complete service auto
• divizia Autokappa Premium Cars, dedicată automobilelor premium
• noua direcție Autokappa Electric Cars, orientată către mobilitatea urbană electrică

Autokappa Premium Cars – reprezinta divizia dedicată importului și configurării automobilelor premium, cu servicii personalizate pentru clienții care caută performanță, exclusivitate și siguranță, oferind consultanta personalizata, raportata la nevoile clientului; import automobile premium; vehicule verificate; servicii complete import-export.

Momentul central al evenimentului îl reprezintă dezvăluirea oficială a modelului LINKTOUR ALUMI, un vehicul electric compact conceput pentru mobilitatea urbană eficientă și adaptat orașelor moderne.

Modelul este construit pe o caroserie integrală din aluminiu, proiectată pentru eficiență energetică, greutate redusă și impact minim asupra mediului.

Designul futurist, interiorul ergonomic realizat din materiale eco și sistemele inteligente integrate creează o experiență de condus adaptată cerințelor mobilității urbane contemporane.

Ce este LINKTOUR_compress

Vehiculul integrează tehnologii moderne de conectivitate și experiență digitală, precum display digital, ecran tactil de 10,25 inch, integrare Apple CarPlay și Android Auto și conectivitate wireless completă. Cu o autonomie de până la 180 km și o viteză maximă de 90 km/h, modelul este optimizat pentru mobilitatea urbană și pentru utilizatorii care caută soluții de transport eficiente și sustenabile, fiind accesibil si tinerilor de la 16 ani.

Evenimentul din Craiova marchează prezentarea oficială publică a modelului LINKTOUR ALUMI în România, Autokappa dealer autorizat, oferind invitaților oportunitatea de a descoperi în premieră vehiculul și de a afla mai multe despre direcția strategică a companiei.







Prin această lansare, Autokappa își consolidează poziționarea, combinând experiența în servicii auto, importul de automobile premium, devenind unul dintre actorii locali care contribuie la dezvoltarea noii generații de mobilitate urbană electrică.

 

miercuri, 11 martie 2026

Lipsuri

Pe vremea copilăriei mele socialiste, dacă lipsea pâinea din casă, era panică . Ziceai că fără pâine nu se activa frigiderul. Când taică-miu ajungea de la muncă, ne uitam ca înecații la el în sacoșă. “Ai luat pâine?” Nu conta dacă se oprea lumina, dacă nu aveam apă caldă de o săptămână, dacă nu  spusesem de sedința cu părinții; băi, când nu avea pâinea în sacoșă, ieșea scandal.

Dacă ar fi spus că are o amantă, maică-mea l-ar fi întrebat dacă din pricina ăleia nu a luat pâine. Asta nu se întâmpla doar la mine în familie, era o obsesie națională. Mania se împrăștiase ca herpesul. 
Până și la școală dădeam lucrare dintr-o  poveste care ne explica drumul pâinii. Nu interesa pe nimeni de Eminescu sau Coșbuc; dacă îl ratai p’ăla cu povestea pâinii, trebuia să te prezinți cu părinții la diriginte. 

Dacă nu știai că franzela a fost, la început, un bob de grâu care a crescut și a trecut, în drumul lui,  pe sub roțile combinei de treierat, prin mâinile țăranului român-care mai șmardea și el câte o dublă-, ajungând pe urmă la moară și așa mai departe până la taică-miu care uita, câteodată, să o mai cumpere, era jale. Te scoteau în fața clasei și te batjocoreau de ziceai că ai lăsat în foamete un cartier întreg.

Magazinele cu produse de panificație erau Golgota taților noștri. “ Dați câte una, să ajungă pentru toți”!
Când ne așezam la masă, maică-mea, mai întâi, se apuca să taie pâinea. Ne repezeam ca apucații și băgam repede două felii de cocă. Cred că ăsta era șiretlicul gospodinelor: te umflai cu pâine și rămânea mâncare și pentru a doua zi.

Când am ajuns prima oară în Vest, două săptămâni nu am mâncat . Acolo nu prea aveau treabă cu pâinea mancata la kilogram. În Germania am nimerit o pâine urâtă și acră, de nici parizerul nu stătea pe ea. M-am întors în România și am râs de nemți o săptămână. 
Când i-am povestit maică-mii ce pâine au ăia, a dus, panicată, mâna la gură. “Bine că te-ai întors sănătos, mămică!”

Acum, la mine în familie,  s-au schimbat prioritățile: am înlocuit pâine cu Nurofenul. Dacă lipsește Nurofenul din casă, nevastă-mea intră în panică. “ Ai uitat să cumperi Nurofen”! Zici că și migrenele sunt împotriva mea. Exact atunci când nu mai e urmă de pastilă în casă, o apucă pe Dana nevralgiile. “ Un singur lucru trebuia să cumperi și nici de ăla nu-ți amintești”. 

Mai mult ca sigur am luat eu, pe ascuns, ultima capsulă. Conform standardelor de masculinitate, nu am voie să iau pastile pentru durere. Bărbații nu au migrene; ei scot cuiele bătute de alții doar pentru a demonstra că sunt bărbați. 
Ce-i drept, mai pitesc câte un Ibuprofen în bocancii de iarnă și îl iau cu o felie de pâine.

Preluat 

sâmbătă, 7 martie 2026

Despre hoțiile momentului și nemernicul, la vedere


  
Nu de puține ori am afirmat faptul că istoria omului este una a vărsărilor de sânge, de care, dacă nu ne este rușine, ar trebui să avem măcar rezerve, fie și doar pentru faptul că pe parcursul conflictelor, criminalii devin eroi, iar borfașii, alături altor ticăloși, fac averi pe seama suferinței umane.
„Omul aruncat în lume”, ființă conturată de M. Heidegger, ce ar trebui să „ființeze întru` acum și aici, nu este unul și același, nici tot timpul și nici la tot pasul, cu „Omul făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cu Marele echilibru sau cu Principiul unic, al existenței, câtă vreme duhul lumii risipește la păcănele duhul sfânt.  Altfel spus, nu poți fi sfințenia pământului,  uneori nici  măcar om, cât timp joci barbut la poarta lui Dumnezeu, apoi îi bați la ușă, cu noaptea în cap, ca să-ți meargă bine la tot felul de învârteli și furtișeaguri, pe parcursul zilei, cum fac vânzătorii de prafuri, ierburi, chiloțăreli și alte nimicuri. Nici măcar ăia mai cu dare de mână, cu iluzii la angro și forță în a mitui, amenința și șantaja, nu mai sunt cine știe ce, chiar dacă, după mintea lor, se pot bate pe burtă cu Dumnezeu, în drămuirea vremurilor. 
De aici, din astfel de negustorii împănate cu hârjoneli, și mizeriile omului cu el însuși! Însă, când hoț pe hoț s-a înșelat, și dracu s-a mirat! Cu toate acestea, deocamdată, în această dezorientare generală, se fură în draci, oricât, orice, de oriunde. Când ești un neica nimeni și devenirea nu poate fi altfel, se fură până și suflete, apoi sunt călcate în picioare. Cârdășia pare încă funcțională oriunde, la orice nivel. Fără a generaliza, mecanismele enunțate anterior sunt în mișcare și la nivelul instituțiilor statului. În aceste condiții, sărăcirea populației este singura constantă garantată. Iar când ea, sărăcia, mai este și suvenționată, pentru voturi și interese obscure, cu siguranță, se dezvoltă exponențial.  Odată cu ea, evident, și prostia. Întrebarea e: cât de hoț trebuie să fii încât să nu cazi pradă unei alte hoții?  
În aceste condiții, desigur, bine ar fi să ne întrebăm mai rar, ce este omul, altfel ideea de „om lup împotriva omului”, („Homo homini lupus est”) iese la vedere, chiar dacă nume mari, de-a lungul timpului, au făcut eforturi în cosmetizarea acesteia. De altfel, războaiele lumii nu au fost și nu se duc în permanență pe câmpul de luptă, ci în marile cancelarii ale lumii, locul în care reproiectează periodic harta de interese a celor puternici. 
Prin urmare, războiul pleacă, întâi de toate, din frustrările noastre, din a nu ști cine suntem și care ne este locul în societate, din lipsa limitelor interiore și, desigur, din arogarea unei libertăți exterioare în expansiune, în funcție de oportunitățile din care dacă nu curge, măcar să pice. Apoi, din nebunia cu care este cultivată ura, la oricare pas, în orice context, de către propagandistul și obedientul plesnit de parvenitism și de  boala puterii. Comportamente bipolare, cu patologie la vedere, organizează, învârt, dreg, pun la cale, apoi tună și fulgeră, taie și spănzură, cât să facă valuri să fie pe ele și la vedere. În aceste condiții, frica, odată instalată, face ravagii. Omul contingent, fără cine știe ce instrucție, devine  cârpă, cel instruit se retrage dincolo de lume, iar nesimțiții își fac mendrele. O vreme! E vremea lor, e vremea nemernicilor! Însă iar vin și întreb: cât de nemernic trebuie să fii încât să nu cazi pradă altor nemernici ?

Nicolae Bălașa