Oamenii sunt frumoşi şi amuzanţi!
Amintiri, păreri şi impresii despre oameni şi evenimente din viaţa de zi cu zi. Culese din viaţa reală şi postate în lumea virtuală.
vineri, 21 august 2026
Diverse legi
duminică, 16 august 2026
Cinci legi ale prostiei umane
Legile prostiei.
Carlo M. Cipolla, istoric economist italian, a formulat cinci legi ale prostiei umane. Le-a scris ca pe o glumă academică. Au ieșit una dintre cele mai exacte descrieri ale realității pe care le-am citit.
PRIMA LEGE. Numărul de proști din jurul tău îl subestimezi întotdeauna și inevitabil. Oricât ai umfla cifra ca să te asiguri, realitatea iese mai rea. Nu e pesimism, e statistică. Prostia nu se distribuie după cum îți convine ție să crezi.
A DOUA LEGE. Probabilitatea ca un om anume să se dovedească prost nu depinde de nicio altă însușire a lui. Nici de studii, nici de funcție, nici de bani. Diploma nu te apără. Postul înalt nu te apără. Îi dau prostiei doar un ton mai sigur pe el și un vocabular mai bun. Prostul cu doctorat nu devine deștept, devine prost cu bibliografie.
A TREIA LEGE, pe care Cipolla a numit-o de aur, e definiția propriu-zisă. Prost este cel care produce pagubă altuia, sau unui grup, fără să câștige el însuși nimic, iar uneori pierzând și el. Aici stă tot miezul. Nu e vorba de răutate. Răul are logică, are scop, are socoteală. Prostia nu are niciuna. Pagubă de dragul pagubei. De asta nu poate fi anticipată. Nu poți deduce mișcarea următoare a cuiva care nu urmărește nimic.
A PATRA LEGE ne privește pe noi, cei care ne credem rezonabili. Oamenii rezonabili subestimează constant forța distructivă a prostului. De fiecare dată ni se pare că de data asta scăpăm. Îi explicăm. Ne înțelegem cu el. Îi arătăm cu răbdare unde greșește. Și de fiecare dată se dovedește că nu. Eroarea noastră e că îi atribuim propria noastră logică. Presupunem că are un interes, deci că poate fi negociat. Nu are. Nu poate.
A CINCEA LEGE. Prostul e cel mai periculos tip de om. Mai periculos decât banditul. Cu banditul măcar știi la ce te aștepți. Îți ia ce ai, dar suma bunurilor din lume rămâne aceeași. Banii trec dintr-un buzunar în altul. Banditul are un interes, iar interesul poate fi calculat, cumpărat, blocat sau întors. Prostul distruge, fără folos pentru nimeni, inclusiv pentru el. Pur și simplu pentru că așa a ieșit.
De aceea concluzia lui Cipolla nu e filozofică, ci gospodărească. Cu banditul se negociază. Cu prostul rămâne o singură soluție, distanța. Logica pe care nu o are nu poate fi combătută. Nu pierzi o discuție cu prostul, pierzi timp, energie și nervi, iar el pleacă exact la fel cum a venit.
Și acum vă spun de ce îmi plac atât de mult aceste legi.
Pentru că explică o decizie pe care mulți o iau greu, iar eu o iau ușor. Pe stream sunt categoric. Dau ban. Dau ban pentru prostie, nu pentru că nu e cineva de acord cu mine. Dezacordul e bun, dezacordul construiește. Prostia nu construiește nimic, doar consumă. Consumă spațiul, consumă atenția, consumă discuția și nu lasă nimic în urmă.
Nu vreau să fiu în același spațiu cu ea. Nu din dispreț. Din calcul. Legea a patra spune limpede ce se întâmplă cu cei care cred că de data asta scapă.
Nu cumva să iasă ceva.
Pa la toată lumea.
sâmbătă, 15 august 2026
Se pregăteşte înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO
Acesta este un demers având originea la dezbaterea organizată în 2025 la evenimentul „Treasure of the East” din municipiu, moderată de jurnaliștii de gastronomie Cezar Ioan și Cosmin Dragomir, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor locale, mediului academic, învățământului alimentar, dar și jurnaliști, bloggeri și public curios este înscrierea culturii țestului oltenesc în patrimoniul universal imaterial al UNESCO.
Intitulată „Cultura țestului în Oltenia “, inițiativa susținută de Consiliul Județean Dolj prin intermediul a două instituții reprezentative din subordine – Centrul Județean de Cultură și Artă (CJCA) și Muzeul Olteniei Craiova - include cercetarea și realizarea documentației științifice necesare pentru recunoașterea oficială la nivel național, în primă etapă, precum și un complex program multianual - cu o paletă largă de activități de educare, promovare și revitalizare - vizând atât aspecte privind realizarea și utilizarea țestului, cât și elemente emblematice ale gastronomiei tradiționale din regiune.
Printre inițiatori se regăsesc și Liceul de Industrie Alimentară Craiova - care va integra folosirea țestului în programe educative, laboratoare și ateliere practice de preparare a produselor tradiționale, și Asociația „Curaj Înainte “- în portofoliul căreia se regăsesc proiecte relevante în susținerea și promovarea gastronomiei și a culturii culinare.
La conferința de presă și acțiunea demonstrativă organizată cu ocazia prezentării programului „Cultura țestului în Oltenia “a participat președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, expert acreditat UNESCO pentru acest domeniu, dr. Ioana Baskerville, care a subliniat importanța acestui tip de demersuri pentru imaginea și economia României la nivel internațional.
Alături de ea, managerii Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj și Muzeului Olteniei Craiova, Mirabela Gagiu,
respectiv Florin Ridiche,
precum și reprezentantul Asociației „Curaj Înainte “, Cosmin Dragomir,
jurnalist, scriitor și activist de gastronomie, au vorbit despre trecutul străvechi și despre specificul distinct al culturii țestului în regiunea Olteniei, ocazie cu care a fost proiectat și un scurt film documentar relevant:
Inițiativa de mare complexitate lansată sub genericul „Cultura țestului în Oltenia “vizează, în prima etapă, înscrierea tehnicilor tradiționale de realizare a țesturilor în Lista elementelor vii din Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial. În acest sens, au fost deja parcurși pași semnificativi, la nivelul instituțiilor culturale implicate fiind constituit colectivul de muzeografi, cercetători și etnografi care elaborează documentația. Echipa a demarat cercetarea în teren, în zone în care se regăsesc artizani care păstrează viu acest meșteșug, precum Brabova, Bârca, Rast, Argetoaia, Cernătești sau Grecești. Activitatea va continua, în lunile august - septembrie, nu doar în localități din Dolj, ci și din celelalte județe ale Olteniei, fiind derulate interviuri, realizate filme documentare și colectate informații din trecut.
În paralel, componentă de conștientizare, educare și mediatizare a programului multianual va asigura prin acțiuni diversificate – demonstrații culinare, ateliere interactive, școli tematice de vară, conferințe pentru dezvoltarea unei rețele de Puncte de Gastronomie Locală care să exploateze turistic țestul, rețetarul și simbolistica acestuia, concursuri sau expoziții itinerante – promovarea țestului la nivel național, venind în susținerea selectării acestuia ca propunere a României către UNESCO, în vederea înscrierii în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.
Aici puteţi vedea câteva imagini de la eveniment şi materiale video cu programul artistic prezentat cu această ocazie:





