România 2018 – Centenarul Inteligenței Românești;Mircea Platon la Craiova.

Mircea Platon a susținut conferința „Geografie și conștiință națională: Calistrat Hogaș și potecile neumblate ale naționalismului românesc”, la sala „Ion D. Sîrbu” a Teatrului Național Marin Sorescu, astăzi 25 februarie, de la ora 11.

Istoricul Mircea Platon a fost invitat de Nicolae Coande la Întâlnirile SpectActor, un eveniment cultural care își propune să aducă în fața publicului craiovean personalități ale culturii naționale și europene, fiind cel mai tânăr invitat la această manifestare.

Conferința s-a desfășurat sub egida România 2018 – Centenarul Inteligenței Românești.

Mircea Platon (n. 23 iunie 1974, Iaşi) – redactor-şef la Convorbiri literare (Iaşi).

Doctor în Istorie (2012), The Ohio State University at Columbus, Ohio, SUA.

A publicat peste 200 de eseuri, comentarii politice şi recenzii în toate marile ziare şi reviste culturale din ţară.

A publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), HSE. Social and Education History (Hipatia Press). History of Political Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge).

Bibliografie selectivă: Paseism polemic sau încercare de naţionalism critic- eseuri (Iaşi, Agora, 1996), Jocuri sub ulm-poezii (Timişoara, Marineasa, 1999) Literatură cu blazon- eseuri (Iaşi, Timpul, 2000), Ortodoxie pe litere- eseuri (Bucureşti, Christiana, 2006), Cine ne scrie istoria? - Studii şi eseuri (Iaşi, Timpul, 2007), A treia forţă: România profundă- eseuri (Bucureşti, Logos, 2008; co-autor: Ovidiu Hurduzeu), Măsura vremii: Îndemn la normalitate- eseuri (Bucureşti, Predania, 2009; co-autor: Gheorghe Fedorovici), Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ- studii şi eseuri (Iaşi, Timpul, 2011), Cartea străduţelor subtile- poezii (Iaşi, Ed. Timpul, 2015), Ce-a mai rămas de apărat (Bucureşti, Eikon, 2016).

Domnul Mircea Platon l-a prezentat pe Calistrat Hogaș altfel decât îl știm cu toți cei care l-am studiat la școală iar mie mi-a stârnit curiozitatea de a reciti câteva dintre scrierile acestuia.

Calistrat Hogaș a fost preocupat în călătoriile sale de studiul psihologie umane, atât a locuitorilor din Moldova cât și a celor de dincolo de granițe, respectiv cei din Bucovina sau Transilvania.

Crezul său literar a apărut chiar la începutul unui scurt fragment intitulat „Amintiri din copilărie”:

„La urma urmei tot e mai bine să scrii despre ale tale decât despre ale altora; căci dacă, mai cu seamă, ai condei cinstit, apoi, în loc de o dată, îţi trăieşti viaţa de două ori; şi tot e mai bine să ţi-o trăieşti de două ori decât o dată. Căci viaţa asta oricât ar fi ea de amărâtă şi zbuciumată, dar tot se cheamă că te-ai încălzit la lumina soarelui, te-ai răcorit în suflarea vântului, te-ai răsfăţat în verdeaţa şi în florile primăverilor, te-ai îmbătat de şoaptele pâraielor şi ai visat la umbra pădurilor... Cu atât mai rău pentru cel care şi-a petrecut viaţa ca culbecul (melcul)! Ce voiţi să vă spună unul ca acela? Că şi-a dus casa-n spate de la naştere până la mormânt? Asta n-ar plăti două parale... Eu, însă am de gând să scriu cum am umblat pe picioarele mele... “

A fost publicat după moartea sa care a survenit la Roman unde fusese convins să se retragă în timpul războiului.

După mai multe formalități, în octombrie 1917, rămăşiţele sale au fost deshumate, iar trupul așezat într-un sicriu de zinc și transportat la Piatra Neamț, în condițiile în care România se afla în plin război.

Publicul prezent la eveniment a putut adresa întrebări domnului Mircea Platon.

Jurnalistul cultural Cristian Voicu l-a întrebat pe invitat ce ar face în calitate de reformator al programei școlare de învățământ și dacă ar avea vreun interes legitim ca să mai facă parte din programa școlară scriitori ca Alexandru Vlahuță sau Calistrat Hogaș precum și cum ar putea ca aceștia să fie făcuți prietenoși pentru că adolescenții și tinerii să fie atrași de scrierile acestora.

Răspunsul a fost "da" motivat de faptul că pasiunea pentru lectură se naște în familie și astfel (studiind autorii români) se creează/menține un sentiment al indentitatii naționale pentru a nu fi transformați în niște "roboței" fără personalitate, tradiție sau istorie.

Am reținut o idee foarte interesantă privind studiul limbii engleze la meditații fără ca elevii să încerce să afle ceva despre cultura engleză sau americană, rezultatul este o așa zisă "engleză de autogară", ceva de suprafață fără identitate.

Timp de 20 de minute am vizionat un film realizat de invitat despre revista "Convorbiri Literare" iar la final a prezentat publicului prezent Corpusul de texte Ilustrative Convorbiri literare – primul deceniu, patru tomuri dintr-o serie integrală de restituiri coordonată de istoricul ieșean care în final va avea 12 volume.

Totodată, Mircea Platon a oferit autografe pe câteva din cărțile sale care sunt convins că oferă multe informații și puncte de vedere interesante.