Matiaș cel haios

Matiaș a fost vecin cu mine și acum mulți ani s-a mutat, habar nu aveam unde; s-a mutat într-o zi când eram plecat din localitate și nu l-am mai văzut de atunci.
Crezusem că a murit, la câte probleme de sănătate avea la un moment dat.
Îi pierdusem urmă până astăzi... când l-am văzut pe strada plimbând o plasă goală pe care o legăna încet în mâna lui dreaptă.
Este un bărbat frumos cu vreo 4 ani mai mare decât mine, interesant, cu simțul umorului, cultivat căruia îi plac femeile.Și el lor.

Făcuse vreo 2 ani de pușcărie pentru infracțiuni economice și era foarte fericit și se lauda peste tot cu asta:
"Habar nu aveți cât este de bine să faci pușcărie. Stai singur acolo în celulă, cu gândurile tale și ai timp să te gândești la ce ai făcut în viața ăsta bun sau rău! Eu am plătit pentru că nu am făcut bine ceva! Alții au făcut de 100 de ori mai multe porcării și se plimba bine mersi pe stradă și prin țări străine. Dar au făcut bine ce au făcut!"

Matiaș are cam 1.90 metri înălțime și când l-am cunoscut avea 175 de kilograme iar din cauza asta avea probleme mari cu inima, stătea mai mult internat pe la cardiologie, era foarte sedentar, fuma mult și nu ținea niciun fel de dietă.
A făcut rugby, lupte libere, box și haltere dar când a abandonat sportul a început să facă tot ceea ce nu a făcut cât timp a făcut sport.
A reușit să slăbească 55 de kilograme și de ani de zile nu mai consuma pâine, mămăligă, dulciuri și alcool și s-a lăsat de fumat.

Nu a avut curaj să își facă operație de micșorare de stomac cum s-au chinuit alte persoane, i-a fost frică mai ales că unii au murit din cauza complicațiilor postoperatorii.
În fiecare zi merge pe jos minim 10 kilometri prin oraș.
"Salut măi omule!, îmi zice și mă strânge în brațe ca un urs grizzly oltenesc.
Este îmbrăcat sport cu adidași, șosete, șort și tricou originale, toate marca ADIDAS.
"Salut mai Matiaș, am crezut că ai murit! Unde naiba ai dispărut?"
"M-am mutat la curte, am o livadă imensă, mă ocup de grădinărit, pomi am și stupi, să vii într-o zi pe la mine să îți dau niște fructe bio!", mă invita și îmi explica unde să vin, îmi dă și numărul de telefon în timp ce se uită după femeile care trec pe stradă.

Două doamne vârstnice îi zâmbesc, par a fi cam de vârsta mamei mele, Matiaș le zâmbește și el și le întreabă ce mai fac... ele râd zgomotos și pleacă mai departe fără să-i răspundă.
"Le știi?. îl întreb.
"Nu, dar ce contează? Am fantezii cu femei în vârstă!"
Mă uit la el mirat și nu comentez.
Probabil arăt ca un tâmpit căzut în prosteala pentru că îmi trage o palmă peste ceafă să îmi revin.
"Habar nu ai copile ce știu să facă băbuțele astea!", și îmi face cu ochiul cu subînțeles.

Plec spre casă, mă bucur de revederea cu Matiaș și îi promit că voi trece pe la el în weekend.
Încerc să mi-l imaginez pe Matiaș în scene erotice cu băbuțele lui și mă pufnește râsul.
Și chiar nu îmi imaginez ce știu să facă cele două băbuțe, dacă uită să își ia medicamentele, atunci când nu le dor șalele și le lasă reumatismul, asta dacă nu le crește tensiunea sau glicemia.
Eu cred că îl ajută să sape grădină și să stropească pomii și a făcut mișto de mine.

Ajung acasă, îmi torn puțin vin alb de pe fundul unei sticle, rămas de la ultima petrecere, într-un pahar cu picior, îmi pun Moonsorrow-Sankarihauta la maxim și îmi aprind un trabuc.
Scot câteva fumuri, îmi fac câteva poze, le postez pe facebook și mă gândesc la Matiaș care este un om frumos și amuzant.
Întâlnirea de astăzi cu el m-a distrat copios
În weekend voi trece pe la el să mănânc mere și roșii bio cultivate probabil de cele două băbuțe.