Când cuiva nu-i place un program tv are la îndemână telecomanda.
La fel pentru posturile radio, poate oricând să schimbe și să asculte postul preferat.
Dacă nu îți place un site, nu intri pe acesta.
Dacă nu îți place un spectacol nu mergi la el, dacă nu îți place un film nu-l vizionezi și tot așa...
Cunosc o doamnă care nu se uita decât pe TRINITAS și un domn care cândva nu se uita decât pe TVR Cultural. Acum nu se mai uita deloc la tv.
Dacă nu îți place blog-ul cuiva nu e nevoie să intri să-i citești postările.
Poți dormi, sau face sex, poți să te plimbi, poți bea o bere, poți citi o carte, poți merge la teatru sau la un concert, poți viziona un film, dansa sau asculta muzică, poți găti ceva bun, mânca o prăjitură sau scrie comentarii de rahat când nu faci nimic din ce am scris mai înainte.
Nu trebuie să înjuri persoana respectivă nici să pui comentarii de mahala, mai ales dacă nu ți s-a adresat ție și nu te-a jignit sau ofensat cu ceva.
Cu atât mai mult aceste fapte sunt reprobabile deoarece vin de la persoane care nu au scris în viața lor o pagină de text și comentariile lor sunt pline de greșeli de ortografie sau exprimare.
Sau au o gândire canalizată unidirecțional.
Bloggerii nu sunt Balzac, Voltaire sau Sadoveanu nici Alexandre Dumas sau Shakespeare.
Cei pe care-i cunosc eu și pot spune că știu destui, au diverse vârste și meserii și în general nu sunt filologi, postează după nivelul lor de pregătire și înțelegere pentru oameni de același nivel sau inferior lor.
Cum ar fi viața dacă toată lumea ar scrie că Gabriel Liiceanu sau Andrei Pleșu, Petre Tutea sau Constantin Noica sau alții similari, care sunt niște elite în domeniul scrisului?
Cunosc o doamnă foarte simpatică pe care o ocolește toată lumea din cauză că atunci când îți spune ceva trebuie să ai DEX-ul la îndemână. S-a căsătorit la 45 de ani cu un neamț cu care discuta în engleză limbă în care probabil vorbește normal.
Există bloggeri care trăiesc din activitatea aceasta și scriu foarte bine, am cunoscut și discutat și eu cu vreo câțiva, însă aceștia scriu, corectează, au colaboratori care recitesc, analizează, mai corectează încă o dată și după ce o postare e văzută de 20 de ori, de câteva perechi de ochi, o publică pe blog.
Dacă atunci când cineva citește o postare și are pretenția să dea peste o capodoperă a literaturii romane, deja exagerează și este lipsit\a de simțul realității.
Numai pe blogalinitiative.ro sunt peste 1000 de bloggeri activi din România care scriu despre ce vrei și ce nu vrei...
Eu zic că este loc pentru toată lumea sub soare și trebuie să fim mai toleranți și să acceptăm și părerile și impresiile celorlalți!
La fel pentru posturile radio, poate oricând să schimbe și să asculte postul preferat.
Dacă nu îți place un site, nu intri pe acesta.
Dacă nu îți place un spectacol nu mergi la el, dacă nu îți place un film nu-l vizionezi și tot așa...
Cunosc o doamnă care nu se uita decât pe TRINITAS și un domn care cândva nu se uita decât pe TVR Cultural. Acum nu se mai uita deloc la tv.
Dacă nu îți place blog-ul cuiva nu e nevoie să intri să-i citești postările.
Poți dormi, sau face sex, poți să te plimbi, poți bea o bere, poți citi o carte, poți merge la teatru sau la un concert, poți viziona un film, dansa sau asculta muzică, poți găti ceva bun, mânca o prăjitură sau scrie comentarii de rahat când nu faci nimic din ce am scris mai înainte.
Nu trebuie să înjuri persoana respectivă nici să pui comentarii de mahala, mai ales dacă nu ți s-a adresat ție și nu te-a jignit sau ofensat cu ceva.
Cu atât mai mult aceste fapte sunt reprobabile deoarece vin de la persoane care nu au scris în viața lor o pagină de text și comentariile lor sunt pline de greșeli de ortografie sau exprimare.
Sau au o gândire canalizată unidirecțional.
Bloggerii nu sunt Balzac, Voltaire sau Sadoveanu nici Alexandre Dumas sau Shakespeare.
Cei pe care-i cunosc eu și pot spune că știu destui, au diverse vârste și meserii și în general nu sunt filologi, postează după nivelul lor de pregătire și înțelegere pentru oameni de același nivel sau inferior lor.
Cum ar fi viața dacă toată lumea ar scrie că Gabriel Liiceanu sau Andrei Pleșu, Petre Tutea sau Constantin Noica sau alții similari, care sunt niște elite în domeniul scrisului?
Cunosc o doamnă foarte simpatică pe care o ocolește toată lumea din cauză că atunci când îți spune ceva trebuie să ai DEX-ul la îndemână. S-a căsătorit la 45 de ani cu un neamț cu care discuta în engleză limbă în care probabil vorbește normal.
Există bloggeri care trăiesc din activitatea aceasta și scriu foarte bine, am cunoscut și discutat și eu cu vreo câțiva, însă aceștia scriu, corectează, au colaboratori care recitesc, analizează, mai corectează încă o dată și după ce o postare e văzută de 20 de ori, de câteva perechi de ochi, o publică pe blog.
Dacă atunci când cineva citește o postare și are pretenția să dea peste o capodoperă a literaturii romane, deja exagerează și este lipsit\a de simțul realității.
Numai pe blogalinitiative.ro sunt peste 1000 de bloggeri activi din România care scriu despre ce vrei și ce nu vrei...
Eu zic că este loc pentru toată lumea sub soare și trebuie să fim mai toleranți și să acceptăm și părerile și impresiile celorlalți!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu