In Delta-Orasul Sulina

Am ajuns la un ponton, coboram cu toti, plecam pe jos spre stanga, pe strada I.

Strazile au numere, ca in New York.

Orasul Sulina are o populatie de aproximativ 3600 de locuitori, acestia traiesc din pescuit sau turism.

Este una dintre cele mai vechi asezari din Romania.

Prima mentiune scrisa privind existenta orasului i se datoreaza imparatului bizantin Constantin Porfirogenetul, care a domnit intre anii 913-959.

In anul 1800 populatia orasului era mult mai mare decat acum, de circa 8700 de locuitori, romani, armeni, turci, greci, evrei, rusi si italieni.

Jean Bart, pe numele sau adevarat Eugeniu Botez, descrie in romanul sau Europolis, viata in Sulina acelor vremuri.

Acesta l-a avut profesor pe renumitul Ion Creanga, la scoala primara pe care a absolvit-o la Iasi.

In anul 1745 exista deja in Sulina un far maritim,

In anul 1856, prin Tratatul de la Paris, se infiinteaza la Sulina, Comisia Europeana a Dunarii, astfel Sulina devine port liber cu statut de neutralitate pe timp de pace sau razboi.

Aceasta a permis dezvoltarea orasului din punct de vedere economic, astfel la un moment dat populatia acestui oras a ajuns la 30000 de locuitori.

Orasul Sulina a avut la un moment dat si o sala de teatru, cu 300 de locuri, la care veneau actori din Bucuresti si din lume sa tina diverse reprezentatii.

La sfarsitul celui de-al 2-lea Razboi Mondial, orasul  a fost bombardat si distrus in proportie de 80 la suta.

Trecem pe langa biserica Sf. Nicolae, ortodoxa, construita in stil bizantin pe care o gasim inchisa.

Plecam sa vizitam Farul Vechi, construit in anul 1878, refacut de doua ori, pe locul unui alt far care exista in 1802.

Acest far era vizibil de la 36 de km.

Pe vremuri Marea Neagra ajungea pana in zona unde este construit farul, in  prezent se exploateaza Farul Nou care se afla la cativa km. spre est, deoarece uscatul a avansat inspre mare, datorita depunerilor de aluviuni.

Acesta are 59 de metri inaltime, fiind o cladire moderna.

In cladirea Farului Vechi sunt doua sali, una este dedicata scriitorului Jean Bart iar cealalta dirijorului George Georgescu, care este nascut in Sulina.

Urcam pe niste scari in spirala, desi este un afis mare la intrare pe care scrie: ATENTIE LA CAP, Mihaita si Arabu lovesc cu capul scarile cand ies pe terasa superioara.

Este foarte interesanta usa de la iesirea pe terasa datorita faptului ca turnul are o forma tronconica.

De la Far, plecam spre cimitir, un alt obiectiv turistic interesant din oras.

In Cimitirul Maritim, se gasesc mormintele celor care au cotribuit la dezvoltarea orasului indiferent de nationalitate si religie, evrei, musulmani, ortodocsi, ortodocsi de rit vechi sau catolici .

Ii fac Grecului o poza langa un mormant grecesc.

Iata ce spune un autor pe site-ul Primariei Sulina despre acest monument:

 Vizitând cimitirul îţi poţi contura o primă impresie despre unul dintre cei mai importanţi factori ai traiului în comun – toleranţa – evidenţiat din plin în acest spaţiu de aduceri aminte, cimitirul fiind, de fapt, un complex cimiterial în care se odihnesc membri a numeroase confesiuni, într-o organizare ce ar trebui să dea de gândit tuturor acelora care şi-au făcut un scop în viaţă din dezbinarea între familii, confesiuni, naţionalităţi, popoare.

 Trecând prin cimitirul din Sulina vei înţelege că viaţa capătă veşnicie prin prisma a ceea ce ai transmis generaţiilor viitoare, bunele sau relele împletindu-se cu perpetua zarvă a valurilor la acest capăt de lume ori plutind ca sporovăieli şoptite purtate de briza ce continuă să răscolească amintiri.

Ne despartim, majoritatea vor sa mearga la o terasa, sa manace ceva.

Eu cu Grecu, plecam sa vedem plaja, care se afla la vreo 2 km de cimitir.

Plaja are 100 de metri latime pe o lungime de 4 km

Nisipul este foarte fin, inca nu a inceput sezonul, arata un pic cam neingrijita.

Stam vreo ora pe malul marii, Grecu intra in mare.

Plecam spre oras, trebuie sa cautam barcile...

Gasim foarte  usor colegii la o terasa, mananca preperate din peste, ne asezam si noi si comandam niste peste pe gratar cu mamaliga si mujdei.

Ne lungim, este o vreme superba si o atmosfera placuta.

Gasim barcile la cateva sute de metri inspre Crisan, ne asteapta...

Plecam in aceeasi formatie cu o ora intarziere fata de programul initial.

Imi fac o poza cu Arabu, in barca.

Ne asteapta la Crisan, masa festiva si meciul de fotbal Franta-Romania.Hai Romania!