Orasul Sulina, este asezarea situata la cel mai estic punct precum si la cea mai joasa altitudine din Romania, fiind situat la varsarea Bratului Sulina in Marea Neagra.
Aici se poate ajunge numai pe cale navigabila, cu vaporul sau barca, mergand pe bratul Sulina.
Noi calatorim , cu cele doua barci care ne-au adus in Crisan, de la Murighiol.
Dupa ce faci o plimbare pe canale si/sau lacuri cu barca, excursia pe bratul Sulina nu mai pare atat de interesanta privind flora si fauna din Delta Dunarii, insa este in mod cert o experienta placuta pentru amatorii de plimbari pe apa.
Arabu are un dita mai tunul cu care fotografiaza orice pasarica sau vietate care se gaseste in raza lui vizuala.
Grecu si cu Mihaita au pielea sensibila, isi protejeaza cheliile si picioarele de razele soarelui.
Eu am facut plaja de mai multe ori pana acum, pe spate sunt deja cojit de piele o data, nu mai arde soarele atat de usor.
Ne punem veste de salvare,de culoare portocalie, care sunt obligatorii la plimbarile cu barca.
Vocea lui Soleil ne acopera pe toti, inclusiv zgomotul facut de motorul barcii:
"Arabule, sa nu cumva sa te apleci prea tare peste marginea barcii, ca banii de cazare sunt la tine! Ha, ha, ha!", rade la peste 100 de decibeli Soleil.
Droghir il stropeste pe Arabu , aruncand apa cu mana din Dunare pe acesta.
"Droghir, nu mai rade cand iti vezi figura in apa!Ai grija sa nu sperii pestii si pelicanii!Eu daca aveam moaca ta nu ieseam din casa!, il sicaneaza Arabu.
Cei doi se tachineaza reciproc dintodeauna, cine nu-i cunoaste are senzatia ca sunt cei mai mari dusmani.
Aseara Droghir spunea ca nu merge sa vada marea.
"Eu nu merg cu barcuta aia spre mare.Ma lasati pe uscat si va astept acolo, la o bere!"
Se pare ca s-a razgandit.
Bunicul a luat in barca o sticla de tuica, facuta de el ca sa nu inghete de frig.
Eu cu Grecu am luat vin, apa minerala si pahare de unica folosinta.
Ne tot invartim in barca, asezandu-ne si ridicandu-ne pana echilibram barca.
Ma asez in final pe banca de la mijlocul barcii, intre Grecu si Bunicul.
Este soare, bate putin vantul, avem noroc de vreme foarte buna.
Este vineri, plecam in jur de ora 10.30, in aceeasi barca cu Arabu, Leti, Gabriela, Bunicul, Grecu, Pepe, Miha si Mihaita, impreuna cu Filip, cel care conduce barca si ne da toate relatiile solicitate.
Plecam in sir indian, dupa prima barca, cea in care se afla ceilalti: Corleone, Soleil, Gilda, Droghir, Gabriela, Kati, Mirela si Carla.
Mergem destul de repede, ajungem cam intr-o ora, in dreptul primelor cladiri din Sulina.
Peisajul urban este cam dezolant, sunt multe barci si vapoare abandonate si ruginite, unele ancorate la mal altele esuate.
Trecem pe langa niste cladiri vechi, cu tencuiala cazuta, fara tocuri la usi si ferestre.
Farul vechi, vegheaza semet orasul si Dunarea pe partea dreapta.
Ne indreptam spre mare, mergem aproape o ora.
Aproape de locul unde se varsa bratul Sulina in mare s-a construit alt far.
Pe partea stanga se vede un lac imens, protejat cu un dig, pe partea dreapta, teritoriul tarii noastre a intrat in mare cel putin o mie de metri.
An dupa an aluviunile aduse de apa s-au depus si s-a creat o limba de uscat pe care intre Marea Neagra si bratul Sulina acum creste stuf...
Suntem uimiti cu toti lucrarea naturii, de peisaj, de vuietul marii, de imaginea creata de apa Dunarii care se uneste pe toata aceasta lungime cu apa marii, ba trece Dunarea spre mare, ba marea inspre Dunare.
O diversitate de culori, zgomote si mirosuri de balta, sare sau apa.
"Muream prost si nu stiam ca avem asa ceva in Romania!", se mira cu glas tare Arabu
Trecem pe langa farul nou, ne fac cu mana cei care lucreaza acolo.
Le facem si noi cu mana, Grecu isi ridica sapca de capitan de pe cap si o vantura desupra acestuia, spunandu-le ceva in greceste.
La cateva sute de metri in fata este Marea Neagra, valurile marii vin zgomotos inspre noi, Dunarea se lupta sa intre in mare.
Invinge Dunarea, care isi varsa mii de metri cubi de apa pe minut, in mare indulcind nervozitatea acesteia.
Ne intoarcem, mergem usor spre orasul Sulina.
Vom debarca si vom vizita orasul, cateva obiective turistice, vom manca ceva dupa care ne vom intoarce la Crisan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu