"Un om de afaceri, vrând ca fiul său să știe cum e să "fii sărac", l-a dus la munte ca să petreacă câteva zile la o familie modestă de țărani. În mașină, la întoarcere, tatăl și-a întrebat fiul, cum i s-a părut această experiență.
Fiul răspunse:
1. noi avem un câine și ei patru;
2. noi avem un jacuzzi... și ei un râu fără sfârșit cu apă cristalină unde sunt pești;
3. noi avem reflectoare care luminează gradina noastră, în timp ce pe ei îi luminează luna și stelele;
4. curtea noastră e mică, iar a lor ajunge până la orizont;
5. noi cumpăram mâncarea, dar ei seamănă și își recoltează mâncarea lor;
6. noi ascultam stick-uri cu muzică, dar ei ascultă simfoniile fără sfârșit ale păsărilor și animalelor;
7. noi pregătim mâncarea în cuptorul cu microunde, dar mâncarea lor are gustul acela bun al cuptorului cu lemne;
8. pentru a ne proteja, noi trăim înconjurați de ziduri, de alarme... ei trăiesc cu poarta deschisă, protejați de prietenia vecinilor lor;
9. noi trăim conectați la smartphone, facebook, televizor... ei, în schimb, sunt "conectați" la viață: la cer, la soare, la apă, la verdeața munților, la animale, la însămânțat, la familia lor.
Mulțumesc tată... pentru că mi-ai arătat ce săraci suntem noi și ce bogați sunt ei! "
(autor necunoscut)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu