Cred că l-am călcat pe Dumnezeu pe un coi când m-am născut. L-am împuns într-un ochi, m-am căcat pe el pe lângă scutec sau ceva... Că numai noroc am avut toată viața. Am fost ieri la Registrul Comerțului să închid firma. M-am apucat de activitatea asta în luna mai, anul trecut, dar s-a publicat în Monitorul Oficial abia în noiembrie pentru că... România. Din noiembrie a trebuit să mai aștept 30 de zile de la publicare pentru eventualii păgubiți care nu există. Au venit sărbătorile și aia a fost. Mai era doar de depus încă o cerere de radiere, numărul din Monitor, situația fiscală, ultimul bilanț, astea. Am tras un bon de ordine și am luat coada aia în primire de pe la nouă jumate. După vreo oră de așteptat mi-a venit numărul la ghișeu. Evident că primisem formularul greșit de la Informații și a trebuit să mai completez o dată pe formularul corect. Noroc că a fost băiat bun ăla de la ghișeu și nu m-a mai pus să iau coada de la capăt. Bă, și când a fost să depun toate actele ca să scap, a căzut curentul în toată instituția. Din patru generatoare nu mergea niciunul.
Ăla de la ghișeu a ridicat din umeri și mi-a zis: Mă duc la țigară, că oricum n-am ce să-ți fac acum. Am ieșit și eu la țigară, m-am întors, dar curentul nu-și revenise. După vreo douăzeci de minute a pornit din nou, dar era sistemul căzut: Vă rugăm așteptați să-și revină platforma electronică! Altfel nu vă putem da numărul de înregistrare. Și dă-i și-așteaptă! Am consumat toată bateria la telefon cu filmulețe de pe Facebook. Mi-a intrat scaunu-n cur. Noroc că am prins scaun. Am stat acolo până la ora unu și jumătate. Instituția se închidea la ora unu, că ăștia sunt stat în stat. Au program de gravide. Am băunit. Până la urmă a venit șeful de serviciu și ne-a spus că putem pleca pentru că oricum nu se rezolvă nimic. O să preia ei lucrarea când își revine sistemul și că pot să-mi fac cont pe platformă ca să obțin numărul de înregistrare.
Dacă tot nu rezolvasem nimic la ONRC, am plecat la bancă să închid contul firmei. Pentru asta a trebuit să parchez sub mall și să merg pe jos o grămadă. Am zis să traversez mall-ul pe la căldurică, să ajung la bancă pe la ieșirea cealaltă. În mall era circotecă. Plin ochi. Cred că în România nu mai muncește nimeni din vreme ce era puhoi în timpul orelor de lucru. Am observat că toți puștii au freza aia de pămăfut. Ras în părți și ciufulofleandura în vârf așa. Freză de-aia de pompadur, care indică faptul că stai capră și te penetrează nevastă-ta. În rest era plin peste tot de d-ăștia care respirau pe gură și întrebau din cinci în cinci secunde ”Ce mâncăm?”. Pe ăștia va trebui să ne bazăm când vom dori să luptăm cu fascismul elitei din România. Ăstora dacă le arunci o șaorma sau un panini, uită de lupta împotriva fascismului și se duc ca labradorul după haleală, în boscheți.
La bancă aia m-a întrebat de ce vreau să întrerup relațiile și i-am spus că închid firma. Că nu mai merge. Plus că am avut și relații mai bune de-a lungul timpului. Nu era asta relația esențială. A dat din cap în sensul că înțelege și că nu sunt nici de departe primul pe ziua respectivă. Apoi am ajuns acasă și m-am pus la calculator să-mi fac cont pe platforma Registrului ca să obțin numărul ăla de înregistrare. Ce să vezi!? Platforma nu funcționa. Pe seară și-a revenit, mi-am făcut cont, dar nu am putut obține numărul de înregistrare. Nu e opțiune nicăieri, buton, nimic. Cel mai probabil va trebui să mă întorc la instituție, să iau coada de la capăt și să întreb acolo. Mai aștept vreo săptămână, două. Poate totuși primesc pe mail cum am cerut. Mă gândesc că, dacă a durat șase luni o publicare în Monitorul Oficial, mai durează ceva până primesc actele cu care trebuie să mă duc la ANAF. Bănuiesc că și la ANAF o să mai dureze încă pe-atât să îmi scoată hârtia cum că nu mai sunt patron. Asta dacă nu cade curentul și-acolo. Țara asta e mișto de tot. Sincer, aș dărâma-o și-aș începe altceva de la zero.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu