Mănânci ceva gustos, bei ceva ce-ți place, ai o conversație agreabilă cu un prieten vechi, citești o carte bună, vezi un film care te-amuză. Toate astea pot fi catalogate ca fiind mici plăceri ale vieții.
Ai o nevastă deșteaptă și frumoasă, o soacră discretă, copii buni, nepoți adorabili, o casă mulțumitoare, o mașină care pornește la cheie, o slujbă bună, un salariu satisfăcător și un șef omenos. Poți spune că ți-a pus Dumnezeu mâna pe cap.
Te saluți dimineața cu vecinii, îți zâmbește polițistul din intersecție, înjuri în gând câte un politician, facturile sunt mai mult decât rezonabile, mai ai doar câteva luni de plătit la un credit, numeri zilele până la pensie, iar doctorul de familie șomează de pe urma ta. Poți spune cu mâna pe inimă că ești un om împlinit, norocos.
Bucurii de oameni simpli.
De fapt, viața e suma bucuriilor acumulate pe parcursul anilor, iar dacă plăcerile trăite în exces depășesc un anume nivel, binele și prea binele dăunează grav sănătății. Indiferent din ce punct privești lucrurile sigur te vei afla de cealaltă parte a poziției juste.
În realitate, totu-i doar un căcat imens în care calci și tot calci, în speranța că-ți va purta noroc.
Nicu Alifantis ©2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu