nu ti-am mai scris de cateva zile, si desi reactia ta nu m-a surprins, ma asteptam din partea ta la mai multa decenta si discretie.
Chiar daca gandurile si faptele noastre sunt diferite, chiar daca nu aveam aceeasi varsta si nici nivel de pregatire puteam gasi o cale comuna de dialog pentru a rezolva amiabil problemele care ne-au facut sa intram in conflict, cu atat mai mult incat ai intervenit neavenit si nedorit in discutia mea cu domnul Amadeus.
Nu te-am vazut luand atitudine cand oamenii pe care i-ai ales ti-au bagat mana in buzunar, cand a trebuit sa dai spaga in spital sau cand unii oameni au murit pe masa de operatie sau din lipsa medicamentelor, insa te-a mancat limba sa te bagi inutil in discutii la care nu te pricepi, cu atat mai mult ca nu ai fost acasa la domnul Amadeus atunci cand acesta s-a impiedicat de covor si a cazut peste Doamna Amzulescu si s-au lovit cap in cap amandoi ca doi berbeci, atunci cand s-au rostogolit pe covor in sufragerie, facat tandari masuta din mijlocul camerei.
Ca Domnul Amadeus galant de felul lui, a vrut sa o invite pe Doamna Amzulescu la o partida de sah, amandoi fiind foarte pasionati de acest sport care le pune istetimea la incercare.
Din toata aceasta poveste, Domnul Amadeus s-a ales cu capul si masuta din sufragerie sparte iar Doamna Amzulescu cu o dita mai vanataia sub ochiul drept si un cucui imens in frunte.
Astazi am vizitat muzeul-santier Romanescu.
Este muzeu deoarece a mai ramas cate ceva din ceea ce a fost Parcul Nicolae Romanescu.
Este santier deoarece se lucreaza sa fie schimbat aspectul acestuia.
Nu am vrut multa vreme sa intru in parc din cauza ca toata lumea spunea ca este ceva ingrozitor, imposibil, urat, monstruos, de neimaginat, deplorabil, distructiv etc.
Am citit intr-un ziar ca s-a deschis parcul, ca se poate vizita, ca se lucreaza alert, ca este frumos, minunat, si printesa este virgina dar nu o vrea nimeni.
Vrei sa stii ce am vazut?
Pai am vazut altfel decat scrie in ziar, altfel decat toti cei care mi ai zis ca merita sa vizitez parcul.
Am intrat pe poarta principala, am mers pe aleea din dreapta inspre lac, la primul lac este un gard care nu isi are rost acolo, este montat pe jumatate din perimetrul lacului si lucrarea este abandonata.
Eu nu ma pricep, dar multa lume vorbeste ca materialele folosite sunt de proasta calitate.
Nu cred ca proiectul original al parcului prevedea ca aleile sa fie asfaltate cu bitum, sa aiba canalizare sau aspersoare pe malul lacului.
Pana la Terasa Ciobanasul se poate merge in conditii cat de cat bune, in rest peste tot este santier.
Gropi, santuri, fiare, scanduri si gunoaie la tot pasul.
Niste muncitori s-au straduit sa loveasca cat mai multi pomi si radacinile acestora, pomi aflati in vecinatatea aleilor.
Peste tot in apropierea aleilor sunt gramezi de moloz, resturi sau gunoi stranse si neridicate.
Rondurile de flori si tufele de trandafiri sunt abandonate si neingrijite.
Lacul si baltile arata salbatic, ca in lunca Dunarii.
Este pustiu, neingrijit, murdar si plin de praf totul.
Au disparut veveritele si pasarile de pe malul baltii.
Parcul nu mai este locul romantic unde ne-am plimbat ani in sir si unde am mers cu copiii si musafirii nostri din alte orase.
In speranta ca vegetatia isi va reveni curand in locurile in care s-au plimbat utilajele, ca pomii loviti nu se vor usca, ca aleile vor fi curatate iti trimit cateva poze care ilustreaza ceea ce am vazut eu astazi.
Al tau pana la urmatoarea scrisoare,
Afanasie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu