luni, 22 ianuarie 2024

Povestea denumirii cartierului Valea Roșie din Craiova


"Ma întorc înapoi în timp și am să vă spun că în anul 1896, satul Ungureni avea 956 locuitori, cu câteva zeci mai multe femei decât bărbați, iar,ca o comparație în anul 1860, Craiova avea 21921 locuitori, pentru ca mai târziu în anul 1912 avea 51973 locuitori.
Viata țăranilor la sfârșit de sec XIX și început de secol XX era deosebit de grea și totuși locuitorii din Ungureni dețineau 1054 capete cornute mari, însemnând vaci și boi, dar și 1590 capete cornute mici, oi și capre.
Produsele satului se aduceau la oraș în mahalalele negostorilor. Printre cele mai importante mahalale din Craiova, frecventate de țărani, voi enumera câteva: mahalaua Sf Gheorghe Nou, mahalaua Sf Ioan Hera (a sârbilor), mahalaua Sf Gheorghe Vechi, mahalaua negostorilor, mahalaua cojocarilor, mahalaua Ungureni (aici se vindeau la zahana-abator, oi, capre, vaci) mahalaua tabacilor, mahalaua Dorobănția, ș.a.
După îngenuncherea țăranilor care au participat la răscoala din primăvara anului 1907, dar și a găzarilor din marile orașe care se ridicaseră împotriva negostorilor bogați, aceia care au dat foc la conacele boierești su fost aspru persecutați.
Sărăcia înfloritoare din bordeiele țăranilor, care aveau multe guri de hrănit,i-a făcut pe unii dintre cei vizați de clasa asupritoare ,să apuce calea codrului. Dispăreau de acasă să li se piardă urma și de nevoie pentru a le asigura celor rămași cele necesare traiului, se apucau de furat.
Jurământul dat în fața șefilor de bande era să ia doar de la cei bogați, dar au fost cazuri când, acești haiduci,au luat și din puținul săracilor.
Preponderent furau animale pe care le sacrificau să-și piardă urma și apoi le valorificau în zahanaua Ungureni din Craiova.
Acești lotri ai acelor vremi dețineau pistoale și puști cu care trăgeau în aer și îi descurajeau pe proprietarii animalelor să intervină, de frică să nu fie împușcați.
De obicei, furturile aveau loc odată ce gospodarii obosiți adormeau, până în miezul nopții, când era somnul mai dulce, dar și pentru a avea timp, ca tot pe negură,să ajungă cu animalele la Craiova, să nu fie văzuți de către cineva la lumina zilei.
Pentru că nu am acordul rudelor( nici nu l-am cerut) ,nu pot numi aici decât pe capii de bande de hoți despre care știu că nu voi avea probleme în a le dezvălui identitatea. Printre ei i-aș numi pe Roma Țârei ( cel născut în anul 1887), străbunicul meu Șiță Mihai, dar și pe Fănică Gogică. Ei, dar și alții,unii foarte duri, au întreținut aceste îndeletniciri, atât la începutul primului război mondial, în 1914, cât și în timpul războiului în anul1916 când România a intrat efectiv în luptă și când a fost sub ocupație nemțească (orașul Craiova,cel puțin). Hoția și furturile au continuat ,cu alți protagoniști desigur până după al doilea război mondial.
Atunci în primii ani de secol XX, la marginea Craiovei, restrânsă, pe multe oage, văi și dealuri de adăpost,la est de cimitirul Ungureni, unde azi este cartierul Valea Roșie, era o râpă imensă. Aici ,în zorii zilei, animalele furate se sacrificau, se jupuiau și erau duse la abator cu căruțe închiriate, spre a fi vândute. Hoții erau și buni negustori, iar pe animalele deosebit de grase și frumoase luau prețuri foarte bune.
În urma acelor măceluri care aveau loc zilnic,se revărsau ràuri de sânge din care lingeau câinii pripăsiți pe acolo. Jandarmii și poliția verificau și ei cu mijloacele lor plângerile păgubiților, dar nu găseau niciodată nimic care sa-i ajute la prinderea hoților. Și știți de ce.
Chiar oamenii care știau meteahna hoților îi duceau pe jandarmi la "Valea Roșie ".
Mai târziu odată cu extinderea, prin construirea de case noi, a orașului, toată lumea vorbea de cartierul hoților ungurenari. Putin știau, iar cei mai mulți asociau locul cu mahalaua Ungureni.
Nu este un moment sau un lucru de fală , dar face parte din istoria locului și trebuie amintit cum trebuie amintit și locul unde a existat stabilimentul " Crucea de piatră", cârciuma și bordelul, același cu locul unde se și cheltuiau o bună parte din banii câștigați prin furt. Aici tartorele principal era unul Șiorici, care cerea și o taxă de protecție pe care o împărțea cu oamenii legii."

Preluat

Niciun comentariu: