„Toate familiile fericite seamănă între ele; fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei” . O viaţă simplă şi liniştită aduce mai multă fericire decât căutarea succesului într-o nelinişte constantă? Da, da! Despre subiectivitatea fericirii: '' scurtă vreme după ce s-a căsătorit, în 1862, scriitorul rus Lev Tolstoi fusese vizitat, la Iasnaia Poliana, de un prieten de-al său, Vladimir Sollogub, tot scriitor. Văzându-l pe Tolstoi în culmea unei utopii a fericirii familiale şi a împlinirii scriitoriceşti, Sollogub îşi mărturisi admiraţia faţă de condiţia în care se afla confratele său de condei:
- Ce fericit sunteţi... Aveţi tot ce vă place.
- Nu, eu n-am tot ce-mi place, dar mie îmi place tot ce am!, îi răspunse zâmbind scriitorul-filosof.
Au trecut ani, decenii, iar utopia a luat calea mutațiilor firești pentru majoritatea utopiilor, transformându-se într-o distopie ordinară, când soții ajunseseră să nu se mai suporte unul pe altul.
În noaptea de 27 spre 28 octombrie 1910, Tolstoi a descoperit-o pe soţie-sa umblându-i prin hârtii la miezul nopţii, căutând după toate aparenţele testamentul secret. Indignat peste măsură, Tolstoi i-a declarat: „- Plec imediat, pentru totdeauna!” şi părăsi Iasnaia Poliana, locul unde a trăit şi a creat, locul fericirii sale pierdute.
În drum, el s-a îmbolnăvit de bronşită şi pneumonie; boala s-a agravat, şi medicii nu i-au mai putut salva viaţa. Vestea despre boala lui Tolstoi a făcut înconjurul lumii şi, pentru a-şi lua rămas bun de la celebrul scriitor, au venit oameni de pretutindeni. Văzându-i adunaţi în jurul său, scriitorul rosti câteva mesaje de adio, dar dintre toţi cei veniţi să-l vadă, numai pe soţie-sa n-o acceptă la căpătâiul său…
„Toate familiile fericite seamănă între ele; fiecare familie nefericită e nefericită în felul ei”, această frază din Anna Karenina reprezintă unul dintre cele mai vestite debuturi din literatura universală. Tolstoi și-a trăit afirmația de-a lungul; el și-a început viața familială pe un ton major, dar a eșuat într-un sfârșit, tocmai în sfera unde își închipuia că deține cheia și descifrarea relațiilor umane. A ajuns să nu mai aibă ceea ce-i place și nici măcar să-i mai placă ceea ce are…
Preluare
#iluziafericirii"
Dorian Furtună
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu