Reacţie urbană- Unde ne întâlnim?- un nou proiect al Teatrului Naţional din Craiova

Teatrul Naţional Marin Sorescu din Craiova face din nou o surpriză plăcută iubitorilor de teatru: începând de mai bine de o săptămână a demarat un nou proiect creat special pentru comunitate, o ocazie unică pentru oameni din orice domeniu de activitate, elevi, studenţi, pensionari să cunoască o producție teatrală dintr-o altă perspectivă decât cea de spectator.

Proiectul Reacție Urbană are ca scop producerea a două spectacole care se vor dezvolta atât cu profesioniști din echipa Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova cât și cu 35 cetățeni ai orașului care au fost aleși ca membri ai proiectului, în urma unui casting organizat pe 15-16 octombrie 2017.

Cele două spectacole pornesc de la două întrebări: „Unde ne întâlnim?” și „Azi sau Mâine?”, la care se așteaptă răspunsul/răspunsurile venite din partea comunităţii.

Pe baza acestora se vor construi spectacolele, începând de la text și până la produsul cultural finit ce urmează să aibă parte de reprezentații pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu”, în sezonul de iarnă și cel de vară al stagiunii 2017-2018.

Iubitorii teatrului vor putea veni la premiera spectacolului care va avea loc pe 9 şi 10 decembrie, iar următoarele reprezentaţii sunt programate pe 13-14 ianuarie 2018.

Din echipa organizatorilor fac parte până acum tânărul regizor Laurenţiu Tudor, scenarista Lia Dogaru şi actorul Vlad Drăgulescu care vor coordona întreaga activitate a echipei de asistenţi (regie, dramaturgie, sau scenograf) şi actori.

Să nu uităm de Irina Cîrneanu care se va ocupa de promovarea evenimentului în presa şi pe internet împreună cu mine şi încă trei domnişoare talentate.

Mai multe despre acest proiect, organizatori, membrii echipei şi evoluţia spectacolului puteţi urmări în următoarele zile pe blog (http://reactieurbana.blogspot.ro/), Google + 
(user:reactieurbana) sau paginile de Facebook 
( https://www.facebook.com/reactieurbana/ ) şi Instagram 
( user: reactieurbana). 
Daca aveţi impresii de relatat puteţi trimite mail la adresa reactieurbana@gmail.com.

Vă las în compania fotografiilor făcute în ultimele două zile şi să urăm succes participanţilor la acest proiect!

Urmariti-ne zilnic postările si veniţi la spectacol ca să aflaţi "Unde ne intâlnim?".

Cros în centrul oraşului cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii

Asociația de Sprijinire a Cardiologiei din Oltenia și Rotary Club Craiova în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport, Direcția pentru Sănătate Publică Dolj, Fundația Română a Inimii, Societatea Studenților Mediciniști din Craiova și Liceul de Arte “Marin Sorescu”, organizează Ziua Mondială a Inimii, eveniment adresat tuturor locuitorilor Craiovei.

Evenimentul, având ca scop informarea corectă a populației cu privire la bolile cardiovasculare si a modului in care se poate preveni apariția acestor afecțiuni, se va desfășura duminică, 28 septembrie 2014, prin organizarea unui cros, a unei promenade si a unui concert care va avea loc la Opera Română Craiova.

“Crosul Inimii” si “Promenada Inimilor” vor fi organizate pe strada Alexandru Ioan Cuza, cu punct de start din zona McDonald’s și punct de sosire in Piața “Mihai Viteazu”. Programul manifestărilor va fi următorul:

– 09.00, înscrierea participanților la cros și promenadă, zona McDonald’s;

– 10.00, mesajul organizatorilor;

– 10.15, start “Crosul Inimii” pentru tinerii sub 18 ani;

– 10.20 plecare in “Promenada Inimilor”;

– 10.30 start “Crosul Inimii” pentru participanții peste 18 ani;

– 11,00 festivitate de premiere si prezentări ale medicilor cardiologi, “Piața Mihai Viteazul”;

Liceul de Arte “Marin Sorescu” din Craiova va oferi două premii speciale realizate de elevii liceului: celui mai vârstnic si celui mai tânăr participant la “Promenada Inimilor”.

Spectacolul “Anotimpurile Inimii”, va avea loc in incinta Operei Române Craiova începând cu ora 13:00, în același timp, in foaier, va fi organizată o expoziție de artă cu sprijinul elevilor Liceului de Arte “Marin Sorescu” din Craiova și al studenților UMF Craiova.

Festivalul Elena Teodorini Craiova 2017-Tristan si Isolda de Richard Wagner

Seara de miercuri a fost una cu care iubitorii de opera sunt mai puţin obişnuiţi, al-5-lea spectacol din cadrul Festivalului Internațional Elena Teodorini a fost susținut la Filarmonica Oltenia Craiova cu opera în concert.

S-a interpretat actul al II-lea din opera Tristan şi Isolda de Richard Wagner.

În cadrul spectacolului au participat:

Conducerea muzicală – Walter Attanasi

Tristan (tenor) – Ian Storey (Marea Britanie)

Isolde (soprană) – Jane Irwin (Marea Britanie)

Brangane (soprană) – Vilhelma Moncyte (Lituania)

Regele Mark (bas) – Dragoljub Bajić (Serbia)

Kurwenal (bariton) – Ioan Cherata

Melot (tenor) – Bogdan Olaru

Orchestra Operei Române Craiova

Iubirea tragică dintre Tristan şi Isolda a fost descrisă de-a lungul timpului în diferite poveşti şi manuscrise. Deşi există mai multe variante a şirului de evenimente ce i-a unit pe cei doi, Tristan şi Isolda au rămas în legendă ca o iubire pasională, însă imposibilă.

Povestea are loc în Evul Mediu, în timpul domniei Regelui Arthur. Isolda era fiica Regelui Irlandei şi fusese promisă de soţie Regelui Marc din Cornwall. Regele Marc a trimis după viitoarea lui regină un mesager, în persoana lui Tristan, care trebuia să o escorteze pe Isolda până în Cornwall.

Însă, pe drumul către Cornwall, Tristan şi Isolda s-au îndrăgostit nebuneşte. Isolda nu a avut de ales şi a trebuit să îndeplinească promisiunea tatălui său şi să se căsătorească cu Marc. În ciuda acestui lucru, aventură dintre cei doi a continuat în secret. Când Regele Marc a aflat de iubirea lor, a decis să o ierte pe Isolda, însă Tristan a fost izgonit din Cornwall.

Tristan a fugit în Bretania unde, după un timp, a cunoscut-o pe Iseult şi a fost atras de ea din cauza asemănării de nume cu cel al iubirii sale adevărate. Tristan şi Iseult s-au căsătorit, însă comuniunea dintre cei doi nu s-a consumat pentru că bărbatul nu o putea da uitării pe Isolda.

Căzut bolnav la pat, Tristan a trimis după iubita să, în speranţa că revederea Isoldei va reuşi să-l vindece. Dacă ea ar fi fost de acord să se întoarcă, pânzele corăbiei cu care venea trebuiau să fie albe. În caz contrar, negre. Prima care a văzut însă pânzele a fost Iseult care a fugit la Tristan să-i dea vestea că acestea sunt negre, deci Isolda nu dorise să vină. Din gelozie, Iseult minţise, astfel încât Tristan nu a aflat niciodată că Isolda era în drum spre el şi că pânzele erau albe. Tristan a murit la scurt timp după aflarea veştii. Nici Isolda nu a mai rezistat mult, dându-şi sufletul din suferinţă pentru iubitul său pierdut.

Cei doi sunt înmormântaţi împreună iar deasupra mormântului lui Tristan creşte un trandafir care nu va muri niciodată.

Richard Wagner a fost o personalitate complexă a vremurilor sale, astfel acesta fiind poet, muzician, compozitor, dirijor şi estetician, s-a afirmat că o personalitate viguroasă în cultura muzicală europeană.

Richard Wagner a fost o personalitate interesantă, izbucnind revoluţia de la 1848 Wagner ia parte activă prin articole de presă, prin cuvântări şi prin participare la luptele de pe baricade. După înfrângerea acesteia, a fost emis un ordin de arestare împotriva lui, aşa încât a fost nevoit să fugă. Se refugiază la Weimar, de aici la Paris şi apoi în Elveţia în casa familiei Wesendonck unde o cunoaşte pe Matilde  de care se îndrăgosteşte.

Puternicul sentiment de iubire, înfiripat între Wagner şi Mathilde Wesendonck, va genera opera Tristan şi Isolda, unul dintre cele mai copleşitoare poeme ale zugrăvirii sentimentului de dragoste.

Aflat în exil în Elveţia, a terminat opera Tristan şi Isolda (1857-1859), operă a cărei temă i-a oferit prilejul zugrăvirii propriilor sale sentimente. Dominat de o tulburătoare pasiune pentru Mathilde Wesendonck, Wagner redă elocvent iubirea fără margini şi chinurile sfâşietoare ale acestui sentiment. Influenţat de filosoful Schopenhauer, opera aceasta are alte semnificaţii decât legenda medievală, unde “iubirea învinge moartea”, la Wagner chinurile iubirii sfârşesc prin moartea izbăvitoare.

Acţiunea legendei se află din dialog, căci opera conţine în cele trei acte sfârşitul legendei. Reducând acţiunea, în operă precumpăneşte analiza psihologică, iar muzica operei devine “un gigantic poem vocal-simfonic despre forţa ucigătoare a pasiunii iubirii”. Pe lângă analiza psihologică, Wagner zugrăveşte şi comuniunea omului cu natura şi cântă romantismul nopţii, temă îndrăgită de poeţii romantici, care vedeau în noapte şi simbolul sentimentelor descătuşate de lanţurile raţiunii.

În această operă, limbajul muzical devine expresia “spiritului tristanesc”, a frământărilor lăuntrice, a sentimentelor dezlănţuite şi a pasiunii iubirii. În speţă armonia are mare intensitate expresivă. Chiar şi laitmotivele sunt fundamentate, în mare parte, pe armonie. Cromatismul liniilor melodice este însoţit şi de un cromatism al armoniilor. Acordurile alterate au dezlegări excepţionale în lanţ, determinând o continuă încordare. Frecventa mişcare a armoniei, prin oscilarea pe diferite funcţiuni ale tonalităţii, prin dese incursiuni pe diferite trepte, alternând treptele principale cu cele secundare, şi prin continua modulare dau un tonus emoţional deosebit de puternic desfăşurării muzicale. Armonia bogată, ca şi prezenţa polifoniei, conferă fluxului muzical adâncă expresivitate. În schimb ritmul derulării dramatice este lent. Magistrale pagini simfonice sunt Preludiul şi Scena morţii Isoldei, încât apar des în repertoriul obişnuit al concertelor simfonice. Laitmotivul principal, emis la începutulPreludiului, are două sensuri: de suferinţă (cu mers descendent) şi de izbăvire (cu mers ascendent), el fiind germenul muzical al întregii drame muzicale. (https://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/lectia-7-romantismul-muzical/richard-wagner/)

Cu excepţia uverturii Faust, a sonatelor şi simfoniilor scrise în anii tinereţii, a cântecelor pe textele Mathildei Wesendonck şi a lucrării orchestrale omagiale Idila lui Siegfried închinată Cosimei-fiica lui Liszt, creaţia sa este în întregime dedicată operei.

Despre spectacol pot spune că am avut plăcerea să-l ascultăm pe marele tenor Ian Storey din Marea Britanie în rolul lui Tristan, tenorul fiind la prima sa vizită în România.

Spectacolul integral am înţeles că durează mai bine de 4 ore şi sunt convins că este unul grandios.

Rolul lui Tristan i-a adus renumitului tenor faimă internaţională iar cei care nu au reuşit să ajungă sâmbătă seara la Filarmonica Oltenia au pierdut un spectacol impresionant în care Bogdan Olaru şi Ioan Cherata, artiştii Operei Romane Craiova au fost la înălţime alături de invitaţii străini.