Din grozăviile și nemerniciile celor ce au instalat în anii ‘50 comunismul în România

Din grozăviile și nemerniciile celor ce au instalat în anii ‘50 comunismul în România

Anii ’50 nu au însemnat doar instaurarea brutală a comunismului în România, ci și o metodică umilire, exterminare morală și, adesea, fizică a elitelor culturale și academice ale țării. Mari savanți, scriitori, filozofi și profesori universitari au fost reduși la munci degradante, aruncați în închisori sau lăsați să moară în mizerie, în timp ce spiritul liber era condamnat ca „dușman al poporului”. Amintirea acestor destine nu este un exercițiu de nostalgie, ci un act de luciditate: istoria, atunci când este uitată, are obiceiul de a se întoarce.

În atenția lui Vexler despre anatomia distrugerii elitei românești

- Marele sociolog Dimitrie Gusti (fost Ministru al Învățământului, și Președinte al Academiei Române) - la 70 de ani, bolnav fiind, lucra în schimbul doi la o Cooperativă Meșteșugărească din Comun Cățelu, de lângă București, unitate ce producea jucării de cauciuc pentru copii;

- Scriitorul Dinu Pillat - lucrează în acele vremuri ca și casier, apoi săpător de fântâni, apoi ajutor de tâmplar, manipulant de mărfuri, și multe alte asemenea alte activități;

- Marele Emil Racoviță - întemeietorul speologiei, moare în mizerie în anul 1947;

- Sextil Pușcariu - creatorul lexicografiei moderne românești ca știință, este declarat “criminal de război” și moare în anul 1948;

- Marele geograf Simion Mehedinți - pus la index de autoritățile vremii, moare în mizerie, în anul 1962;

- Marele istoriograf Alexandru I. Lepădatu - fost Președinte al Academiei Române, moare în închisoarea de la Sighet, în anul 1950;

- Filozoful P.P. Negulescu - pus și el pe lista “dușmanilor poporului”, moare în anul 1951;

- Filozoful Constantin Rădulescu-Motru - pus și el pe lista “dușmanilor poporului” moare în anul 1957;

   Și tot în acei ani:

- în închisoarea de la Aiud (și în condiții vitrege și clandestine desigur) - filozoful septuagenar Ion Petrovici, fost Ministru al Educației Naționale, ținea cursuri de istorie a filozofiei;

- în închisoarea din Jilava - economistul și fostul Ministru de Externe Mihail Manoilescu preda (în aceleași vitrege și clandestine condiții) limba engleză;

- și tot în închisoarea din Jilava - George Fotino (fost Decan al Facultății de Drept din București) - ținea prelegeri de istorie a dreptului românesc;

- tot la Jilava, Petre Țuțea ținea prelegeri despre filozofia istoriei;

- în 1951, peste 300 de studenți de la Facultatea de Medicină din București, au fost arestați pentru că s-au dus după cărți și pentru studiu la Biblioteca Franceză din București. Ei au fost mai apoi trimiși în colonii de muncă.

- tot în acei ani, muzicologii Dimitrie Cuclin și Emanoil Ciomac sunt condamnați pentru vina de a fi luat parte la audiții muzicale la Ambasada Engleză. Au fost trimiși mai apoi la muncă forțată pe șantierele patriei.

Deși mulți poate nu sunteți interesați de asemenea vremuri, este bine totuși a le cunoaște cât de cât, și numai pentru faptul că...istoria (cu nuanțe desigur) se poate repeta...