TÂMPÍT, -Ă, tâmpiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Prost, idiot; nerod, stupid, tâmp (1). ♦ Buimăcit, năucit, amețit, zăpăcit. 2.(Înv.) Tâmp (2). – V. tâmpi.
Cu toţii întâlnim zilnic tâmpiţi.
Sunt episoade din viaţă în care probabil fiecare dintre noi suntem tâmpiţi sau facem tâmpenii.
Însă de multe ori unii dintre aceşti tâmpiţi depăşesc limitele şi replicile şi faptele acestora te lasă mască aşa cum am păţit eu azi dimineaţă.
Am intrat împreună cu un grup de prieteni să bem un ceai într-un restaurant cu pretenţii din centrul Craiovei.
Am comandat un ceai de lămâie rugând-o pe domnişoara care a luat comenzile ca acesta să nu fie în amestec cu ceai negru sau verde.
Am primit un ceai care mirosea a iarba fiartă şi examinând infuzia am constatat că avea aspectul unor chestii verzi din care barmanul făcuse o infuzie.
Am refuzat să consum acest ceai, mi s-a justificat că la ei ceaiul de lămâie aşa arată.
Am comandat alt ceai care a fost în regulă.
La final surpriza a venit când pe nota de plată ne-a fost trecut ceaiul adus greşit şi mai ales necorespunzător calitativ.
Am refuzat plata acestuia şi evident că au început discuţiile de trei parale suficiente să îţi strice o dimineaţă de duminică.
Un ceai la băieţii ăştia costă 13 lei.
Fără cuvinte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu