O zi cu soare in care am ras de dimineata

Azi m-a trezit sunetul telefonului.Trrrrrrrrr!Era un apel din Serbia.Nu cunosc pe nimeni acolo asa incat nu am raspuns.

Cica circula niste virusi pe telefoane care iti sterg cartela sau iti incarca factura telefonica,virusi  transmisi de la apeluri din astea din strainatate.
Naiba sa-i ia cu virusii lor la ora aia!
La ora asta in lume atacurile cibernetice sunt mai periculoase decat cele teroriste.

Era ora 5,47.

Oamenii astia nu au somn, unii la ora asta se culca, nu au servici, sefi, obligatii si fisa postului.
Vin de la baut, de la amante nu se uita unde baga degetele pe tastatura telefonului si trezesc lumea din somn.

Nu am mai putut adormi la loc, am stat intins in pat pana a sunat ceasul cu laptopul in brate.

Sara a dormit bustean, a si visat.Stiati ca si cainii viseaza?
Plange in somn, maraie, ofteaza uneori latra.
M-a intrebat odata o doctora daca vorbesc in somn.
I-am raspuns:"Nu stiu doamna doctor ca nu ma aud cand dorm.Nu ma aud nici cand sforai".
S-a uitat mirata la mine.M-a felicitat in gand probabil.De mama mea.

M-am uitat pe fereastra nu mai ploua.
O zi cu soare, o zi minunata de mai.Vine vara.
La meteo au zis ca va fi seceta.Deocamdata ploua aproape mereu.
Productia de curent pe hidro este de 42 de procente.

O scot pe Sara afara, ne plimbam vreo 10 minute.
Pe alee vine incet, plutind Ileana Cosanzeana.

Ileana Cosanzeana este o femeie foarte draguta,cu parul negru, ondulat, subtire, inalta, intodeauna eleganta si are in mana un trandafir imens cu o floare galbena superba.

Nu stiu cum se numeste persoana, dar trece zilnic pe langa blocul meu cand vine si pleaca de la munca.

Poarta ochelari se soare, nu stiu ce culoare au ochii ei.Miroase discret a  parfum de vanilie.

Eu ies cu Sara la plimbare zilnic si uneori schimbam cateva vorbe.
Toata lumea o iubeste pe Sara mai putin unii vecini de-ai mei.
Urasc cainii si cred ca se urasc si pe ei.
Si  Ileana Cosanzeana o place si cred ca si Sara pe ea.

Sara de fapt iubeste toti oamenii.Cum vede un om sare cu labele pe el de bucurie.

Acum un an si ceva ,stateam pe o banca in parc cu Sara.
Apare amicul meu Cristi, imbracat cu pantaloni scurti albi, omul facea jogging.

Sara murdara de noroi pe labute a sarit pe pantalonii albi ai lui Cristi.
L-a facut ca porcul.Mai puteam face ceva?
Putin mai tarziu a trecut o tipa imbracata cu niste pantaloni stramti de culoare galbena.
I-a lasat si ei doua labute pe fund.
Noroc ca tipa nu si a dat seama, altfel mai  mult ca sigur luam o poseta in cap.

"Ce trandafir frumos aveti, miroase?Exista vreun trandafir din lumea asta  mai frumos decat dumneavoastra?" ,intreb eu curios.

"Din pacate nu", imi raspunde doamna X zambind discret.Probabil nu la ambele intrebari...

"O tundeti?", intreaba.

"Nu, in asta consta frumusetea ei.Este un caine rasta, danseaza regae si bachata dominicana".

Se amuza de replica mea. Cum o fi ca in tara ceardasului alergand oile la stana Sara sa danseze regae sau  bachata?
O stana pe pamantul lui Janos unde urla in boxele  Akai cunoscutele  No woman no cry sau Darte un beso si Sara cu puisorii ei dansand.
"Este vreun eveniment special?", intreaba Ildiko.
"Aaaa, nu  ne distram si noi cu oile si berbecii!ham, ham, ham"

Oare cum o cheama pe Ileana Cosanzeana?O pun pe Sara sa o intrebe.

Acum vreo 20 de ani aveam o vecina superba din punct de vedere fizic.

Frumoasa foc cu un corp de dansatoare, bine lucrat.

Femeile o urmareau invidioase, barbatii intorceau capul dupa ea pe strada.Stiti cum o chema?

Joita Vacaru.

Cum poti boteza asemenea minune Joita?

Apare si tanti Hortensia cu Limbuta.
Sara vrea sa se joace cu Limbuta, el nu o baga in seama.
Este batran, sta cu limba scoasa si da din coada.
Parca i-a mai trecut pata de pe cur.

Ileana Cosanzeana pleaca tiptil asa cum a venit, cu trandafirul in mana stanga, pasind usor ca o pisica la vanatoare.
Pe moment as vrea sa fiu soricel, sa ma fugareasca pana la Baba Novac.

"O zi frumoasa sa aveti!", ne ureaza zambind.

"Nu mai stau, trebuie sa merg la munca!", ii spun vecinei si plec tragand-o de lesa pe Sara.

Ies in strada, Mugurel fumeaza in masina cuminte.
Are geamul deschis.
 Nu ma observa.Blonda nu a ajuns inca.
Probabil intarzie.
Mugurel nu pare nerabdator.

Nu mai este asa aglomerat ca ieri insa drumul este tot plin de masini.
Unde or merge toti oamenii astia?Neocapitalistii astia au inchis toate fabricile.
In Electroputere locomotivele intra pe trailer, calea ferata au vandut-o la fier vechi.
La Ford lumea este in somaj, Doljchimul s -a inchis si tot asa, industria este la pamant.

La scara unui bloc, pe trepte sta nea Jujica mancand un colt de paine cu ceapa verde.
Il bate soarele pe fata.Nea Jujica este pensionar, a lucrat cu mine acum vreo 15 ani.
Este vaduv si locuieste singur.
Are un baiat cam smecheras de cartier  plecat la munca prin Europa, nu mai retin unde anume.

"Sa traiesti nene !",il salut :"Ce faci?".
"Uite un pic la soare ca m-am saturat de ploaie", imi raspunde.

Ma ajunge din spate un fost coleg, Justin.
Merge si el la munca; intr-o punga albastra are o bucata de cozonac.
A avut probleme cu coloana, face miscare, a lasat masina in parcare la bloc.

"Ce faci cu cozonacul asta?", intreb.

"Il mananc cu lapte, sunt la programul <cornul si laptele>", raspunde razand.

Este un tip vesel, cu un ras molipsitor.Rad si eu in hohote cu el la gluma lui si de rasul lui contagios.

Ajung la serviciu, ne despartim cu drag.

Este o zi minunata, calda cu un cer senin si curat.Fiti veseli!O zi in care nu ati ras este o zi pierduta!Pe curand!