Determinismul

Determinismul este doctrina filosofică potrivit căreia toate evenimentele, inclusiv gândurile, deciziile și acțiunile umane, sunt rezultatul inevitabil al unor cauze anterioare. Nimic nu se întâmplă cu adevărat la întâmplare; universul și tot ce se află în el funcționează pe baza unui lanț neîntrerupt de tip cauză-efect.

​Ideile fundamentale ale acestei perspective sunt:

• ​Lanțul cauzalității: Orice acțiune pe care o faci acum (cum ar fi faptul că citești acest text) este rezultatul unei serii lungi de evenimente precedente, legi ale fizicii, condiționări biologice și factori de mediu care te-au condus cu necesitate exact în acest punct.
• ​Iluzia liberului arbitru: Determinismul strict (sau „dur”) susține că liberul arbitru, așa cum îl înțelegem noi, nu există. Chiar dacă simți că ai făcut o alegere liberă (de exemplu, ai ales să bei cafea în loc de ceai), un determinist va argumenta că genetica ta, gradul de oboseală, experiențele trecute și chimia creierului din acea fracțiune de secundă au garantat matematic acea decizie. Nu ai fi putut alege altfel în aceleași condiții exacte.
• ​Demonul lui Laplace: Este cel mai faimos experiment mental legat de acest concept, propus de matematicianul Pierre-Simon Laplace. El argumenta că, dacă ar exista o super-inteligență (un „demon”) care să cunoască exact poziția și viteza fiecărui atom din univers într-un anumit moment, precum și toate forțele care acționează asupra lor, acest demon ar putea calcula perfect tot trecutul și întregul viitor. Universul este văzut ca un mecanism uriaș de ceasornic, deja setat.

​Determinismul ia mai multe forme, în funcție de disciplina care îl abordează:

• ​Determinismul fizic: Legile naturii (fizica, chimia) dictează complet comportamentul materiei, inclusiv interacțiunile neuronale din creierul care generează conștiința.
• ​Determinismul biologic (genetic): Comportamentul și destinul unei persoane sunt dictate în principal de ADN-ul și biologia sa.
• ​Determinismul de mediu / psihologic: Educația, cultura, traumele din copilărie și mediul social ne programează reacțiile, transformându-ne deciziile în simple ecouri ale trecutului nostru.
• ​Determinismul teologic (predestinarea): O divinitate atotștiutoare cunoaște și a prestabilit cursul tuturor lucrurilor încă de la începutul creației.

​Ca reacție la perspectiva destul de rigidă a determinismului dur, mulți filosofi moderni susțin compatibilismul (sau determinismul „moale”). Această abordare acceptă că universul funcționează prin cauză și efect, dar consideră că oamenii încă au liber arbitru, atâta timp cât acționează conform propriilor dorințe și caracterului lor intern, fără a fi forțați de un agent extern – chiar dacă acele dorințe au fost, la rândul lor, modelate de cauze din trecut.