A-48-a degustare de vinuri a avut loc joi în restaurantul C House Milano din Craiova fiind organizată ca de obicei de Asociaţia Bloggerilor Olteni vinurile fiind prezentate în asociere cu brânzeturile de la Delaco.
Am avut ocazia să degustăm 4 vinuri pelin de la Crama de la Vânju Mare unde sunt cultivate 133 de hectare de vie, crama despre care sincer nu ştiam mai nimic până în seara degustării.
Prezent la degustare Ion Gârniţa, proprietarul cramei Domeniile Vânju Mare, ne-a furnizat amănunte despre crama şi soiurile plantate astfel:
Soiurile de struguri care se găsesc în plantaţie sunt următoarele:
Feteasca Neagră (18 ha),
Tămâioasa Românească (24 ha),
Cabernet Sauvignon (23 ha),
Merlot (17 ha),
Sauvignon Blanc (25 ha),
Chardonnay (12 ha),
Riesling Italian (9 ha),
Syrah (5 ha).
Producția anuală medie de struguri este de 1.200.000 kg, din care se obțin aproximativ 800.000 L de vin alb, roşe şi roșu.
Prelucrarea primară se face cu utilaje din oțel inoxidabil și prese cu presiune controlată iar fermentarea se desfășoară în fermentatoare verticale și rotoare cu temperatura controlată, pentru toate tipurile de vinuri.
Centrul de vinificație este dotat cu o linie automată de îmbuteliere pentru sticle de 750 ml cu închidere cu dop de plută, o instalație semiautomată pentru îmbuteliere sticle de 250 ml cu închidere cu capsule tip Pilfer și o instalație semiautomată pentru îmbuteliere sistem Bag-In-Box.
Vinurile sunt comercializate atât prin reţeaua proprie de magazine cât şi prin intermediul unor importanţi distribuitori specializaţi și retaileri, astfel asigurându-se trasabilitatea pe întreg lanţul alimentar, “din vie până la pahar”.
Despre pelin ştiam câte ceva din copilărie când era utilizat ca leac împotriva viermilor intestinali sau pentru corectarea vinurilor acre sau cu gust de butoi.
Artemisia absinthum, sau popular Pelin, este o plantă perenă folosită din cele mai vechi timpuri, în medicina umană pentru proprietățile digestive. Planta, macerată în vin de calitate obținut după o rețetă originală, face din acesta un pelin ce poate fi apreciat fără rezerve de către toți cei care doresc să încerce ceva nou.
Acestea au fost asocierile de la degustare:
Vin pelin alb, demisec + Caşcaval Sofia Delaco,
Vin pelin rose, demisec + Emmentaler Delaco,
Vin pelin alb, demidulce + Havarti Castello,
Vin pelin rose, demidulce + British Cheddar Delaco D’Exceptie.
Am preferat vinurile demiseci dar din cauza brânzei şi asocierii mai bune am votat combinaţia a-3-a chiar dacă nu am fost tras câştigător la sorţi.
Havarti este o brânză daneză aromată şi cremoasa, obţinută din lapte de vacă.
Numele provine din anul 1852, din regiunea Havarthigaard în Øverød, unde Hanne Nielsen avea o fabrică modernă de brânzeturi. Este maturata timp de 2-3 luni minimum.
Havarti era în mod tradițional o brânză cu coajă, dar cea modernă nu este, având acum coajă spălată, fapt care contribuie la aroma subtilă. Este” coptă” la interior, având o suprafață netedă și ușor strălucitoare, cu o cremă de la pal, până la culoare galbenă, în funcție de tip. Are deschideri foarte mici și neregulate numite ochi distribuiți, pe toată suprafața.
Havarti are o aromă de unt și poate fi oarecum picantă, în soiurile mai puternice, la fel ca brânza elvețiană. De obicei, se maturează aproximativ trei luni, deși, când brânza este mai veche, devine sărată și are un gust de alune. Când este lăsată la temperatura camerei, brânza tinde să se înmoaie rapid. Sunt disponibile variante aromate de havarti, cum ar fi merișorul, usturoiul, mărarul, busuiocul, nucă de cocos, smântâna, arpagicul, baconul, ardeiul roșu și jalapeno.
La final pot spune că am avut plăcerea să degust câteva vinuri bine făcute iar cei interesaţi le pot găsi în reţeaua Kaufland ultimele 2 produse (deocamdată) la preţuri decente.
Fotografiile au fost realizate de colegul nostru Ion Mihaescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu