Importanţa Bârladului, în secolul al XIX-lea, a crescut simţitor şi cuantificabil odată cu racordarea oraşului la reţeaua feroviară, la 13 septembrie 1872, prin construirea căii ferate Mărășești – Tecuci – Galați – Brăila, cu tronsonul Tecuci – Bârlad, şi a staţiei C.F.R. După 1878, Bârladul a devenit şi nod feroviar, prin construirea liniilor Bârlad – Galaţi şi Bârlad – Fălciu. Acest fapt, alături de construirea Şoselei Naţionale Iaşi – Bucureşti, care străbătea localitatea de la nord la sud, a determinat schimbări în structura internă a oraşului şi a contribuit la intensificarea tranzitului de persoane şi mărfuri.
Cronologie:
Vechea clădire a stației CFR Bârlad a fost construită în anul 1872, cu ocazia inaugurării căii ferate Tecuci- Bârlad (CF 600). Aceasta era o ramificație a căii ferate Mărășești - Tecuci - Galați - Brăila (C.F. 704 / C.F. 700), dată în folosință atunci. În aceeași perioadă este înființat și depoul de locomotive Bârlad (care, în 1958, este transformat în remiza de locomotive, afiliată depoului Iași).
1886, 13 noiembrie - s-a inaugurat gara Vaslui odată cu finalizarea liniei Bârlad-Vaslui (52 km). Construcţia liniei a fost executată de Direcţiunea Liniilor Adjud-Tg.Ocna şi Bârlad-Vaslui, care era sub conducerea ing. Anghel Saligny. Arhitectura vechii gări din Vaslui era identică cu cea din Mărăşeşti, care fusese construită de Compania Strussberg, numai că aspectul ei nu este deloc reprezentativ pentru compania prusacă. Se pare că, odată cu linia Buzău-Focşani-Mărăşeşti, a fost reconstruită şi gara Mărăşeşti de către specialiştii români.
1892, 1 mai - s-a dat în folosință linia Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi prin extinderea căii ferate de la Vaslui până la Iași (68 km; se construiește Tunelul Bârnova cu o lungime de 242m - CF 600)
1898, 27 noiembrie - s-a inaugurat linia Galaţi-Ghibărţeni (azi Bălineşti) (70 km). Acesta a fost un prim segment din linia Bârlad-Galaţi care a ridicat numeroase probleme tehnice de realizare. A fost continuat cu tronsoanele Ghibărţeni-Bereşti (13 ianuarie 1900), Bârlad-Tălăşmani (1 aprilie 1909) şi Tălăşmani-Bereşti (12 mai 1912) care cuprindea şi tunelul de la Bereşti (3330 m), cel mai lung tunel realizat în România până la Primul Război Mondial.
1916–1918, importanța gării din Bârlad s-a modificat substanțial, în condițiile intrării României în Primul Război Mondial și ale retragerii în Moldova a armatei, instituțiilor statului și a unei părți a populației civile. În oraș a fost încartiruit Marele Cartier General al Armatei Române (noiembrie 1916 – martie 1917), iar la Zorleni se afla Cartierul Regal și Regele Ferdinand I.
În zona gării a fost amplasat Centrul spitalicesc din barăcile Bârlad (Spitalul de contagioși nr. 1, o secție de chirurgie și triajul local al Directoratului), cu o capacitate de 1.500 de paturi. Tot aici a activat și Regimentul de Căi Ferate. De asemenea, tot în acest areal a funcționat „Depozitul Regional de Muniții Bârlad”, având Sectorul 1 amplasat în fața stației C.F.R., pe lunca Bârladului, și dispunând de 6 barăci, cu o capacitate totală de circa 600 de vagoane.
1917 - pe traseul Bârlad - Vaslui în dreptul localității Zorleni se desprinde o cale ferată până la Fălciu. (CF 603)
1924, 3 iunie – în piațeta din spatele gării a fost inaugurat monumentul închinat Eroilor CFR-iști bârlădeni căzuți la datorie în Primul Război Mondial. A fost ridicat din iniţiativa Ateneului C.F.R. şi prin contribuţia personalului ceferist (Imag. 2). Ca aspect, semăna cu cel din Tecuci având un soclu piramidal, iar în partea superioară un vultur de bronz. Din păcate, a fost demolat în cel de al VII-lea deceniu al secolului XX, odată cu începerea lucrărilor de construcţie a noii clădiri a gării.
1940, 10 noiembrie – cutremurul devastator afectează major clădirea gării. Etajul considerat nesigur în exploatare este demolat.
În anul 1968 este terminată și dată în exploatare actuala clădire de călători și turnul CED al stației CFR Bârlad, stația Bârlad fiind prima stație CFR din județul Vaslui, echipată cu instalație CED.
În perioada comunistă construcția întreprinderilor industriale din Bârlad determină și creșterea semnificativă a traficului de marfă prin stația CFR Bârlad. Capacitatea stației este extinsă, prin mărirea (la 13) a numărului de linii, a lungimii utile a acestora și prin construcția rampei și magaziei de mărfuri.
Totodată se realizează și câteva linii industriale, racordate la stația CFR Bârlad.
TEXT Roman Proca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu