Ziua internațională a bunului-simț

Astăzi este Ziua internațională a bunului-simț. Scuze, nu este, ar fi trebuit să fie.

Pentru că o țară cu bun-simț, ar fi avut guvern. Dar tot bunul-simț al celor care sunt acolo, dacă ar fi existat, ar fi trebuit să decidă. A decis absența lui, așadar e tot important.

Într-o țară cu bun-simț, schimbarea ar fi trebuit să vină dinspre fiecare, dacă fiecare ar fi avut... exact: ați ghicit.

Tot bunul-simț ar trebui să ne facă, vaccinați sau nevaccinați, să nu ne facem proști unii pe ceilalți pentru o simplă opinie, pentru exercitarea unui drept, până la urmă. Spunem ce avem de spus și gata:”Eu m-am vaccinat!”, ”Eu nu mă vaccinez!”. Cu ce par mai deștepți unii față de ceilalți?

Relația cu comunitatea LGBT, ca un exemplu evident, ține de bun-simț. Babe huiduitoare pun la punct oameni asumați, pentru că aceste babe au trăit toată viața sub apăsarea unor fantezii care doar fantezii au rămas. Ele sunt indignate, în egală măsură și de heterosexualitatea manifestată evident, pentru că au, chipurile, bun-simț. Cum să ai bun-simț, dacă ești interesat ce fac oamenii în intimitate? Pare mai degrabă că nu ai avea, nu?

Într-o țară cu bun-simț, biserica și-ar fi deschis porțile pentru bolnavi, nu s-ar fi rugat pentru ei în timp ce-i privește cum stau agățați de tuburi de oxigen în parcări. Călugării ar fi pus la dispoziția acestora chiliile, gândindu-se la... Dumnezeu, căci frica de Dumnezeu este egală cu bunul-simț.

Într-o țară cu bun-simț, Parlamentul ar fi aruncat o privire spre dreptul la informare corectă a cetățeanului și s-ar fi deranjat (de mult, nu acum, deși nici acum nu se grăbesc) să numească două consilii de administrație la radioul public și la televiziunea publică. Două instituții de mare bun-simț, în toată istoria lor. 

Într-o țară cu bun-simț.... nu mai contează, doar le știți: autostrăzi, școli, căldură în apartamente, prețuri accesibile...

Dar de unde atât bun-simț?

Culmea, într-o țară lipsită de bun-simț, toată lumea știe de existența acestei zile internaționale. Și nimeni nu face nimic.

Asta e cea mai mare lipsă de bun-simț.

(https://www.facebook.com/alexandru.mogoseanu.50)