MESTECENI ŞI CUVINTE

 

Te căutam cu tălpi înfipte-n dor,

Prin lutu-n care doarme primăvara,

Prin muguri divorţaţi de ramul lor,

Prin ghinda ce hrăneşte căprioara.

Te căutam cu glezne de bumbac,

Printre măceşi încremeniţi sub gheaţă,

Prin trilul mov rămas in pitpalac

Precum un vis pe-o pernă, dimineaţă...

Te căutam cu sâni de chihlimbar

Îmbrăţişând mesteceni şi cuvinte,

Prin verde crud legat de inelar

C-o lacrimă rebelă şi fierbinte.

Te căutam cu umeri despuiaţi,

În ruga ciocârliilor nebune,

În ochii cruzi ai lupilor plecaţi,

Din propriul urlet, urlet să adune.

Te căutam cu buze fremătând

Atinse de otrava neputinţei,

În Raiul prăbuşit pe-un colţ de gând,

În Iadul din prăpastia credinţei.

Te căutam cu plâns de naiuri vechi,

Lipsite de-adieri reîncarnate

În păsări ce se sting doar în perechi,

Din cuibul lor cerşind eternitate.

  Mihaela Borzea- din volumul POTECA DINTRE STUF ȘI CER