Este ora 18.00.
M-a rugat Clement sa vin la o lansare carte a unei prietene de-a lui.
Cristi nu a putut veni, este angrenat intr-o groaza de nimicuri care-i mananca o groaza de timp.
Il vad pe Clement intr-un colt, se intretine cu doua tipe bune, gesticuleaza si le explica ceva.
Ele rad.
Le place mult se pare, povestea lui Clement.
Sunt salariatele bibliotecii.
Chiar m-as fi mirat ca aici sa lucreze niste babe grase, chiompalii si cu moaca de Bau Bau.
Alea lucreaza la mine toate sau la subsol prin depozitul de carte si la arhiva....
Clement este imbracat ca la nunta, cu un costum subtire de culoare gri, camasa alba, cravata si poarta niste pantofi decupati deschisi la culoare.
Eu am venit direct de la servici, imbracat in niste pantaloni de tercot bej si o camasa cu maneca scurta alba.
Am niste adidasi in picioare de culoare alba.
Nu cred ca ma dau astia afara de la lansare, din cauza toalelor.
Nu a venit foarte multa lume, lumea este inca la servici si cred ca nu mai citeste nimeni poezie.
Zaresc trei persoane cunoscute, ii vad mereu pe la lansari, trei pensionari haiosi.
Ceaunica Istodor, Ceomirtan Alfred si Paduche Celestin sunt nedespartiti.
Paduche Celestin este in concubinaj cu Ulei Salomeea.
Cand vine pilit acasa , madam Ulei ii pune siguranta la usa si saracul Celestin doarme in boxa la subsolul blocului.
Alfred si cu Istodor sunt vaduvi amandoi.
Ceaunica Istodor, Ceomirtan Alfred si Paduche Celestin sunt nedespartiti.
Paduche Celestin este in concubinaj cu Ulei Salomeea.
Cand vine pilit acasa , madam Ulei ii pune siguranta la usa si saracul Celestin doarme in boxa la subsolul blocului.
Alfred si cu Istodor sunt vaduvi amandoi.
Le plac evenimentele culturale, primesc carti gratis iar dupa lansare de regula autorul serveste invitatii cu un fursec, o aluna, un pahar de vin sau o bere, fiecare dupa buget.
Astia vin sa se dezlipeasca aici.Sau macar incearca daca au cu ce.
Clement imi prezinta autoarea:
"Ti-o prezint pe buna mea prietena, care ne-a invitat, la lansarea primului ei volum de versuri.A muncit mult saracuta pana l- a publicat.Editorii astia isi bat joc de tinerele sperante ale literaturii romane!"
"Aglaia Esmeralda Ceapraz, imi pare bine!", se prezinta duduia,strangandu-mi mana barbateste.
Este o femeie inalta, cam la un metru saptezesicinci de centimetri, in jur de 60 de kg, blonda cu ochii verzi, poarta niste ochelari cu rame negre si lentile din alea fund de sifon, se uita cam imprastiat si ii cam tremura putin capul,din cauza emotiilor cred.
Este imbracata curat, poarta o rochie simpla de catifea de culoare grena, strampi negri si pantofi rosii.
In par are un trandafir rosu, asortat cu margelele si geanta.
Are un singur inel, pe degetul inelar de la mana stanga.
Zambeste frumos si are o voce placuta.
"Si mie!Eu sunt Afanasie Paisie.Sunteti foarte tanara, sper sa mai publicati si alte poezii si sa ne invitati la lansarile dumneavoastra!"
"Sigur va voi invita,cu mare placere, domnule Afanasie!Chiar asa va numiti?"
"Ba da, nu va place?"
"Ba da, este un nume rar si frumos.Ador numele grecesti!Va urmaresc si blogul!"
Imi da o carte sa o studiez-analizez-lecturez.
Citesc titlul: Singuratatea calatorilor tristi
Este inspirat, suna poetic, are o coperta frumoasa, nu este foarte groasa, are 80 de pagini, hartia este de calitate si imi place cum este legata, miroase a tipografie, a cerneala proaspata, a nou.
Rasfoiesc cartea, incerc sa citesc una din poezii:
Azi primăvara mea-i din nou în floare.Aduceți vin din care-o fi, măcar
Să-i simt parfumul sfânt de dulce alinare,
Chiar cel mai bun ca viața-i de amar….
sau
Ce noapte-mpărătească, ce liniște adâncă!Untrandafir sălbatic, în spinii din grădină
Își pierde o petală. Sângeră o lumină –
Miresmele de roze-n slavă urcă…
Suna bine, daca nu le-a copiat de undeva chiar are talent.
Atat cat ma pricep eu la poezie, au mesaj, rima, se exprima corect si m-au emotionat.
Incepe sa vorbeasca editorul:
"Domnisoara.....o tanara speranta....a vrut sa .....dar.......poate.....eu cred ca.....ar fi cel mai corect ca sa......sa nu ne oprim aici..........succes in continuare!"
Aplaudam cu totii, omul a vorbit clar si la subiect.
Se ridica in picioare veteranul lansarilor de carte, un domn in varsta foarte cunoscut la astfel de evenimente:
"Nu credeam ca.....i-as fi publicat eu cartea......nu am stiut......la urmatoarea..................sa fim pe faza.....sa sprijinim....nu se nasc asemenea poeti decat........va doresc...!"
A vorbit cam mult si in limba de lemn ca doar a fost comunist o viata, invitatii s-au cam plictisit, incep sa se foiasca nelinistiti.
In sala este prezent si Kermit, care a venit mai tarziu, este omniprezent la toate evenimentele culturale din Banie.
Ii suna telefonul mobil, toata lumea il injura in gand.Raspunde.
Este fiica-sa care il suna mereu, el are 84 de ani si este un pic cam senil, bine intentionat dar senil.
Vorbeste cu ea pe speaker.
"Tata vezi ca ti-am cumparat paine si ti-am gatit macaroane cu branza.Sa nu uiti sa iti iei pastilele de tensiune.Maine trebuie sa mergi la urolog sa iiti verifice iar prostata.Te pup, te sun maine seara, noapte buna!"
Clement se uita urat la Kermit, nu il cunoaste, cred ca l-ar pocni daca ar putea.
Kermit nu se sinchiseste, isi scoate din borseta o camera video digitala si incepe sa filmeze evenimentul.
Vorbeste poeta:
"Am decis ca sa....mi-a placut...nu vreau ca sa....sper sa va placa si dumneavoastra.....va mai invit.....va mai astept....ma bucur ca................."
Aplauze, lumea se inghesuie sa ia cate o carte care nu costa decat 10 lei si asteapta la rand autograful autoarei.
Primesc si eu un autograf frumos si magulitor:
Pentru Afanasie Paisie, singurul blogger care, prin postarile sale mi-a trezit pofta de viata si puterea de a face lucruri frumoase!Cu deosebita consideratie, Aglaia!O sarut pe obraz si ii multumesc.
Ne serveste pe toti cu saleuri si fursecuri.
Clement desface doua sampanii.
Toarna in pahare, ciocnim, ii uram viata indelungata in slujba poeziei.
Cei trei muschetari se indoapa ca curcanii, ce ramane pe farfurii aduna in plase, beau repede paharele pana la ultima picatura si o sterg pe furis..
Plec si eu, mi-a placut amica lui Clement, este o tipa draguta si o gazda placuta.
Imi iau ramas bun, tipa pare trista ca nu mai vrem sa stam.
Imi da numarul de telefon si insista sa o mai caut, o inspir si vrea sa avem contact cat mai des in viata reala, nu numai in virtual.
Ii promit ca o voi suna in weekend si ca voi scrie despre ea pe blog.
Ma pupa pe obraz si ma strange de dupa gat cu ambele brate.
Ma tine lipit de ea, miroase a tei in jurul nostru, teiul inseamna poezie.
Ies in Centrul Vechi, imi aprind o tigara, trag doua fumuri si o arunc.
As bea o bere, intru intr-un non stop, imi cumpar o cutie de Becks si o beau in English Park, pe o banca.
Mirosul asta de tei ma inebuneste.
Pe o banca vecina o pereche de pusti se saruta.
El ii mangaie sanii.
Ea vede ca ma uit la ei si ii trage mana.
"Betiv pervers, uita-te in alta parte!"
Arunc cutia goala de bere, ma indrept incet spre Hotel Ramada, s-a intunecat , din cand in cand ma depaseste cate o masina.
Un domn cu palarie alba si baston plimba un pekinez pe Stefan cel Mare.
La Rond, un grup de tineri fac cheta pentru o shaorma.
La Rendez Vous, stau vreo cativa baieti in fund pe bordura, beau cafele de la aparat si fumeaza.
In strada, o patrula de politie, sta langa Loganul lor cu girofarul pornit si supravegheaza zona.
Dinspre gara se aude sirena unei locomotive.UUUUUUUUUUUUUUUUUUU!
Plange de dor, plange de duca, plange de singuratatea calatorilor tristi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu